Bolile legumelor,tratamente

Imi aduc aici,mai aproape de mine, acest articol din Gradina de legume…sfaturi practice,caci,dupa cum ati vazut,legumele mele sunt in faza de rasad, unele si …germinare,altele.

Bolile legumelor

Caderea rasadului este o boala care apare in rasadnita, si ataca rasadurile de rosii, ardei, varza, conopida. Se manifesta prin aparitia unor pete brune la baza tulpinii. Planta se ofileste, cade la pamant si apoi putrezeste. Atacul se manifesta pe zone (vetre) care se pot mari si in cateva zile toate rasadurile pot fi distruse.

Combatere: se smulg si se ard rasadurile bolnave depistate din timp, iar locul ramas se prafuieste cu sulf (50 gr la mp) sau se stropeste cu solutie de sulfat de cupru 2,5% (2 litri solutie la mp), ferind plantele

sanatoase.

Prevenire: se stropeste patul germinativ din rasadnita, dupa semanat, cu Captadin 0,3% sau Micodifol 0,2%. Pentru protejarea rasadului si impotriva altor boli

, se repeta tratamentul

si dupa rasarirea plantelor. Se pot folosi si alte produse recomandate de magazinele de specialitate.

BOLILE LA ROSII

  • Mana se manifesta in perioadele ploioase prin aparitia unor pete apoase pe frunze si a unor pete brune pe fruct. Aceste pete se maresc, cu timpul acoperind tot fructul. Pe timp umed, atacul se dezvolta foarte repede, putand cuprinde toate rosiile, mai ales daca plantele nu sunt ridicate de la sol prin sustinere pe araci sau spalieri.

  • Combatere:

    Rasadurile trebuie obtinute numai din seminte sanatoase, tratate. Samanta folosita se dezinfecteaza inainte de rasadire prin scufundare in apa incalzita la 45-50 gr C timp de 10 minute.

    Tratamente preventive: Turdacupral 0,5%, Dithane 0,5%, zeama bordeleza 0,75-1%, Ridomil 0,25%

    - Zeama bordeleza este o substanta de combatere a bolilor, care se prepara foarte usor in gospodarie astfel: pentru o concentratie uzuala de 0,75-1%, la 100 litri apa se foloseste 1 kg piatra vanata (sulfat de cupru), care se neutralizeaza cu var nestins in proportie de 2:1 (0,5 kg), sau var stins (pasta) in raport de 1:1 sau 1:2; piatra vanata se dizolva in apa calda cu o zi inainte; solutiile de piatra vanata si de var se prepara separat; dupa dizolvare, solutiile se amesteca si se adauga apa pana la 100 litri solutie. Este important ca zeama bordeleza sa aiba o reactie neutra sau slab alcalina, verificand cu hartia de turnesol care trebuie sa se albastreasca. Daca nu se intampla acest lucru, se mai adauga lapte de var. Prepararea trebuie facuta numai in vase de lemn sau smaltuite, si nu in vase de metal. Solutia nu trebuie pastrata prea mult timp, cel mult de la o zi la alta.

  • Ofilirea bacteriana (cancerul

    bacterian)

    Boala se manifesta prin rasucirea frunzelor, care se vestejesc si sunt orientate in jos. Pe fruct se observa pete albicioase cu un punct brun-negricios in mijloc.

    Combatere: se face prin smulgerea si arderea plantelor bolnave si distrugerea prin ardere a tuturor resturilor de plante ramase dupa recoltare. Semintele folosite se trateaza cu acid acetic 0,8% timp de 24 ore sau solutie de Ortocid 0,2% timp de 30 minute. Cultura se stropeste cu zeama bordeleza 0,75-1%, Turdacupral 0,5% sau Dithane 0,5%.

    Putregaiul cenusiu formeaza pe fructe un puf cenusiu prafos in locurile cu leziuni.

  • Combaterea se face avand grija ca lucrarile de intretinere a culturii (plivit, carnit) sa nu se faca dimineata, cand plantele sunt ude; se stropeste cu Captadin 0,3%, Rovral 0,2%

    Alternarioza se manifesta sub forma unor pete brun-negricioase, situate concentric pe frunze si adancite pe fructe.

  • Combatere: stropiri pe frunze cu Captadin 0,3%, Mycodifol 0,2%, Dithane 0,2%.

    Septorioza (patarea alba a frunzelor)

  • Pe frunze apar pete circulare de 1-4 mm. La inceput petele sunt brune, apoi capata o culoare alb-cenusie, inconjurata pe margini de o dunga brun intunecata, in dreptul petelor observandu-se puncte negre.

    Atacul incepe pe frunzele de la baza. In conditii de umiditate ridicata (mai ales in solar), petele sunt foarte numeroase, putand determina uscarea partiala sau totala a frunzelor.

    Combaterea se face prin aplicarea

    a 2-3 stropiri la interval de 7-10 zile cu: Captadin 0,3%, Zineb 0,5%, Turdacupral 0,5%, zeama bordeleza 0,75-1%, Dithane 0,4%. Primul stropit se va aplica imediat dupa aparitia primelor pete. Dupa recoltare se vor strange si se vor arde toate resturile.

    Basicarea fructelor ataca tulpinile, frunzele si fructele. Pe fructe apar pete de 5-8 mm, negre, rugoase, mai numeroase langa codita fructului. Cu timpul se formeaza rani adancite.

  • Combatere: zeama bordeleza 0,75%, Turdacupral 0,5%.

  • BOLILE LA ARDEI

  • Mozaicul se manifesta prin pete difuze in spatiile dintre nervuri. Pe fructe apar pete brune denivelate.

  • Piticirea se manifesta prin faptul ca plantele raman mici. Pe frunze apar pete mari, concentrice, de culoare bruna. Tesutul din dreptul petelor capata o culoare albicioasa.

    Combatere: folosirea de rasaduri sanatoase si evitarea culturilor succesive de ardei pe acelasi loc; combaterea paduchilor de frunze (afide) care transmit virusul, cu Fernos 0,05%.

    Putregaiul negru Boala se manifesta prin pete adancite si negre pe fructe.

    Combatere: la aparitia primelor pete se stropesc plantele cu Dithane 0,2%, Captan 0,2%

    Antracnoza se manifesta la temperatura si umiditate ridicate, prin pete negre, adancite, pe fructe.

  • Combatere: stropiri preventive cu Dithane 0,2% si rotatia culturii.

  • BOLILE LA VINETE

  • Patarea bruna a frunzelor si fructelor cu pete circulare de culoare maslinie. Frunzele sunt perforate si se vestejesc. Pe fructe boala se manifesta prin pete brune, infundate in pulpa fructului. Tesuturile atacate putrezesc.

    Combatere: recoltarea si arderea frunzelor si fructelor atacate. Stropiri cu Topsin 0,1% sau Derosal 0,1%.

  • BOLILE LA VARZA

  • Hernia radacinilor de varza este o boala care apare frecvent in terenurile umede si acide. Sunt atacate radacinile, pe care se produc umflaturi alungite de diferite marimi, ajungand si de marimea unui pumn. Radacinile atacate se innegresc si putrezesc. Plantele stagneaza in crestere, nu mai formeaza capatana, se ofilesc si mor.

    Combatere: folosirea de rasaduri sanatoase, si cultivarea pe acelasi teren dupa 4-5 ani. Plantele bolnave se vor smulge si se vor arde. Boala ataca si conopida.

    Putregaiul uscat al verzei se manifesta prin zbarcirea si putrezirea radacinii si tulpinii. Pe partile atacate apar pete ovale, usor adancite, de culoare brun-deschisa.

  • Combatere: dezinfectia semintelor cu apa calda (50 gr C) timp de 20-25 minute. Adunarea si arderea plantelor bolnave. Rotatia culturii dupa 3-4 ani. Boala ataca si conopida.

  • BOLILE CEPEI

  • Mana cepei este boala cea mai frecventa. Pe frunze apar pete decolorate, care se maresc treptat. Pe vreme umeda petele se acopera cu puf cenusiu-violaceu. Frunzele atacate se inmoaie, se usuca si cad, iar bulbii nu se mai formeaza.

    Combatere: Tratarea arpagicului inainte de plantare prin prafuire cu Cripodin 2 gr la 1 kg arpagic. Stropirea preventiva a culturii cu Zineb 0,3%, Captadin 0,3%, Turdacupral 0,5% sau zeama bordeleza 0,75-1%. Urmatoarele stropiri se fac la intervale de 7-12 zile. Pentru ca solutia sa se prinda bine de frunzele ceroase se va adauga aracet 0,3%.

    Arsura frunzelor se manifesta cand vremea e inchisa 10-12 zile sau mai mult, prin pete mici, albicioase. Extremitatea frunzei se usuca si se rasuceste.

  • Combatere: se va inlatura apa care balteste, iar plantarea nu se va face in randuri prea dese si inghesuite. Se stropeste cu Dithane 0,2%, Turdacupral 0,5%.

  • BOLILE CASTRAVETILOR, DOVLECEILOR

  • Mana castravetilor ataca frunzele, pe care apar pete galbene, acoperite pe fata interioara cu puf cenusiu-violaceu. Petele se inmultesc, se unesc prin marire iar frunzele se usuca.

    Combatere: stropire cu solutii cuprice sau sistemice (Ridomil 0,15%).

    Fainarea pe frunze si vrejii tineri se observa pete acoperite cu un strat fainos alb. Frunzele atacate se ingalbenesc si se usuca.

  • Combatere: la aparitia primelor pete se stropeste cu Caratan 0,1%, Rubigan 0,02-0,04%. Tratamentul se repeta de cateva ori la interval de 7-10 zile. Dupa recoltare se strang si se ard toate resturile.

  • BOLILE FASOLEI

  • Antracnoza fasolei: pe frunze apar pete rotunde sau alungite, alb-galbui, de-a lungul nervurilor. Tesutul din dreptul petelor se usuca, iar frunza ramane gaurita. Pe pastai apar pete rotunde brun-roscate, colorate roz in centru. La un atac puternic pastaile putrezesc.

    Combatere: seminte tratate si sanatoase, rotatia culturii la 3 ani, stropirea cu Dithane 0,2%, Captadin 0,3%, Derosal 0,1%. Dupa recoltare semintele se vor tine la soare 7-10 zile, cate 3-5 ore pe zi.

    Arsura bacteriana este produsa de o bacterie care se dezvolta la temperaturi ridicate alternate cu ploi repetate. Pe frunze apar pete brun-rosiatice inconjurate de un cerc mai galbui, iar pe pastai pete brune. Pastaile isi pierd foarte mult din calitate.

  • Combatere: stropirea frunzelor cu Turdacupral 0,5% in doua randuri, dupa rasarire si inainte de inflorire.

    Virusul mozaicului se raspandeste in culturile in care apar afidele. Frunzele capata un aspect mozaicat si se incretesc.

  • Combatere: distrugerea afidelor prin stropiri cu Fernos 0,05%. Cultivarea de soiuri rezistente la virus.

  • BOLILE MAZARII

  • Mana mazarii se produce dupa o perioada mai lunga cu nopti reci si umiditate ridicata. Pe fata superioara frunzele se ingalbenesc si se brunifica, iar pe partea inferioara se formeaza un puf violaceu. Frunzele atacate se usuca iar pastaile isi modifica forma si se brunifica in locul atacat.

    Combatere: rotatia culturii la 3 ani, seminte sanatoase si tratate.

    Alte boli la mazare: antracnoza si fainarea.

  • BOLILE SALATEI

  • Mana salatei este favorizata de umiditate ridicata insotita de temperaturi mai scazute in timpul noptii si foarte ridicate in timpul zilei. Atacul apare pe frunze, unde pe partea superioara se produc pete decolorate iar pe partea inferioara se formeaza un puf fin alb.

    Combatere: evitarea udarilor pe timp racoros, stropirea cu Ridomil 0,1%.

    Putregaiul cenusiu apare in conditii de umiditate excesiva. La un atac puternic, toata capatana este atacata, se acopera cu un praf cenusiu si putrezeste.

  • Combatere: udarea numai prin rigole dupa formarea capatanii, stropirea cu Rovral 0,1% de cel putin 2 ori, prima oara la o saptamana de la plantare.

  • BOLILE CARTOFULUI

  • Mana cartofului apare mai ales in verile ploioase si racoroase. Pe frunzele plantei apar pete galbui dupa inflorire, care apoi devin brun-negricioase. Pe fata inferioara a frunzelor, in dreptul petelor se formeaza un puf fin albicios. Pe tuberculi mana se manifesta sub forma de pete brune.

    Combatere: la plantare se folosesc numai tuberculi sanatosi; stropiri cu Captadin 0,3%, Zineb 0,3%, zeama bordeleza 0,75-1%, primul stropit inainte de inflorire, al doilea dupa 10 zile, al treilea dupa 2-3 saptamani.

  • 72 Responses to Bolile legumelor,tratamente

    1. Am trecut să te salut că io nu mă am cu d-astaea :roll: , mă doare capul (nu la propriu) că citesc o carte despre viaţa reală a gheişelor şi cred că aş da-n primire să suport regimul ăla de viaţă;
      îţi zic pt.că m-am gîndit la tine şi la Cio Cio San cînd am luat-o la citit :lol:

    2. Dar filmul care fuse de curand despre viata gheiselor …l-ai vazut? acu 2 saptamani..sambata era :)

    3. filmul de care zici tu l-am văzut, este ecranizarea cărţii “Memoriile unei gheişe” a lui Arthur Golden, film multipremiat :roll:
      ce citesc eu este viaţa reală a gheişei care i-a inspirat cartea, MINEKO IWASAKI-”ADEVĂRATA VIAŢĂ DE GHEIŞĂ” :lol:

    4. Buna seara.Iti multumesc tare mult pentru postarea asta.Chiar aveam nevoie.Azi mi-a cumparat sotul meu , Merpan si piatra vanata.Maine seara voi pune piatra vanata in apa(noroc cu tine ca ai spus ca trebuie asa),iar poimaine voi face solutia si vom stropi pomii.Nu de alta,dar acusica incep sa creasca mugurii.Deja se vad putin.
      Sa stii ca au inceput sa creasca rasadurile.Castravetii sunt campioni.

    5. aaa,si uitasem,mi-a luat si chestie din aia de stropit,ca nu aveam.Anul trecut am imprumutat.

    6. Victoria,
      fain de tot! Merpan fa doar 1 litru in pet ca sa dai pe toate rasadurile iti ajunge.
      Numai bucurii!! :)

    7. Cavalere,
      cavaler ca totdeauna si m-ai emotionat ,sa stii :) Multumesc tare mult.Iti doresc si tie o primavara minunata si Doamnei Olteanca un martisor pe masura.Va pup.

    8. multumesc mult pentru sfaturi.maine merg sa cumpar din obor.multi pupici

    9. ce tratament trebuie pentru ingalbenirea frunzei la fasole?
      va multumesc

    10. Adi,
      frunzele de fasole se ingalbenesc acum primavara de la frig,deci le trebuie caldura.Eu am acoperit-o in noptile friguroase.
      Mai poate fi si soi cu frunze mai galbene.Dar nu dispera ca va creste randul doi de frunze care vor fi normale si acelea conteaza,daca planta traieste.
      In rest…as vrea mai multe detalii,adica ce varsta are planta,cate randuri de frunze,ce temperaturi ati avut noaptea si daca te-ai uitat pe dosul frunzei ca poate are purici care-i sug seva. Cu tot dragulk,dar te rog sa revi… :)

    11. este aproape la inflorit si unele frunze sau si uscat,nu are purici k m-am uitat,este pusa in solar

    12. Asta este…eu in solar nu am cultivat niciodata si pot doar sa presupun ca nu are aerisire,cand este prea cald sau ma poate sa nu aiba destula apa.Ii trebuie multa,multa apa,deci asta trebuie sa fie….Bolile la fasole sunt ruginirea frunzelor si pastailor,dar de ingalbenit se ingalbeneste si la noi,incepand de jos in sus in timpul verii,cand e mare caldura si seceta.

    13. Multa bafta! Sa te bucuri de munca ta… :)

    14. buna!va rog sa imi spuneti si mie de ce mi se ingalbenesc ardeii in solar si se usuca de la varf!……va multumesc!

    15. Corina,
      nu cultiv in solar ,deci nu stiu.Imi pare rau :(

    16. asta ce spui tu reprezinta uscarea vasculara aplantei, si este datorata prezentei unor ciuperci cum ar fi:Fusarium oxysporum f. Sp. Lycopersici.
      Practic boala este raspandita prin sol in timpul irigatului sa u in timpul ploii.
      Tratament Topsin
      Culturile de ja infestate nu mai pot fi redresate, pierderile ajungand chiar pana la 80%.

    17. Marius,
      nu am spus eu,am copiat si am pus link la inceput,de la Gradina de legume,sfaturi practice.
      Si nu stiu la care te referi/Am constatat si eu uscarea vasculara a plantelor mari deja,la rosii si ardei,si poate si la vinete,dar poate era mai bine sa ne spui cum apare pe planta aceata boala ,cad florile de la rosii? se ofilesc varfurile la ardei,sau cum? Te astept :)

    18. utile sfaturi

    19. Utile,utile dar uite cum vine cineva spune cate ceva si cand este intrebat nu mai apare sa ne raspunda :(
      Tu esti alt Marius,da?
      Merci pentru apreciere,as vrea sa fie util acest blog si nu numai frumos.

    20. Buna Elisa si felicitari pt acest minunat blog!
      Am o intrebare in legatura cu stropitul rasadurilor cu insecticid, poate ma poti ajuta.
      La cate zile dupa ce au rasarit plantele le pot stropi cu insecticid? Am o problema cu niste musculite, de la magazinul fitosanitar mi-au recomandat actara dar nu au stiut sa imi spuna de la ce varsta a rasadului este bine sa la stropesti…si nu vreau sa le stropesc prea repede sa nu cumva sa li se intample ceva. Inca nu au rasarit plantele, dar dupa ce rasar as vrea sa incep sa le stropesc….sa nu apuce sa le atace insectele.
      Daca ma poate ajuta cineva cu un sfat… Va multumesc!

      • Andreea, eu nu am stropit rasadurile cu insecticid niciodata ci doar cu fungicid impotriva caderii plantutelor de rasad.
        De curand am stropit regina noptii de musculita alba de sera cu Mospilan + Lider si se pare ca a pierit insecta.
        Ce zic eu? Zic ca nu are rost sa dai cu insecticid inainte de a aparea insectele, pe cine sa omoare? Doar ai grija si, daca ai avut insecte pe anumite plante, rasadurile sa le tii in alta parte, alta camera caci nu se muta la distanta.
        In schimb e bine de stiut ca impotriva caderii plantutelor sa stropim cu Previcur sau cu Merpan (am zis sau nu si ). Fiindca pe mare umezeala si lipsa de soare ciuperca daunatoare apare negresit si pierdem o parte din rasaduri.
        Daca ai soare ziua pe rasaduri si nu uzi prea tare pamantul (decat cand este uscat pamantul) atunci sunt sanse mai mari sa nu cada plantulele.

        Daca mai ai ceva te rog sa intrebi.

    21. Multumesc mult pt. raspuns, am uitat sa precizez ca rasadurile le produc intr-o rasadnita pe pat cald de gunoi de grajd, care la randul ei (rasadnita) este intr-un mic solar (pt. pastrarea caldurii). De cateva zile am observat niste musculite, destul de multe, care cred eu sunt de la gunoiul de grajd. Am semanat deja si nu as vrea pe cand o sa rasara plantutele sa le atace aceste musculite, si de aceea as fi vrut sa stiu de la ce varsta a rasadului as putea folosi un insecticid, fara sa le fac vreun rau. Actara (insecticidul care m-i l-au recomandat de la magazin) este si foliar, dar nu scrie nicaieri daca il poti folosi pe plantele abia rasarite.

      • Draga mea,stropeste pamantul din rasadnita acum,inainte de a rasari plantele daca ai multe musculite.Insa acele musculite din gunoi, daca sunt doar de acelea de gunoi , nu fac rau plantelor.Fereste rosiile rasarite de musculita alba de sera,asta, e periculoasa ca suge seva din frunze.
        Mai mult nu stiu ce sa-ti spun, decat ca ,poate,ai infiintat rasadnita cam devreme, ea fiind incalzita doar de gunoi, ma tem ca nu o sa prea rasara.Semintele incoltesc la peste 24 de grade. Pune un termometru pe pamant si masoara temperatura. Daca temperatura variaza (noaptea fiind, de-a dreptu, ger ) chiar daca e acoperit temperatura scade mult si semintele vor avea de suferit. Deci, temperatura mare si constanta pentru germinare.E necesar.

    22. Eu sper sa rasara…deja semintele de varza au incoltit…la restul nu m-am uitat inca. Intradevar temperatura variaza intre zi si noapte atat in pamant cat si in aer….noaptea in rasadnita temperatura nu a scazut sub 5 grade iar in pamant temperatura nu a scazut sub 15 grade, in schimb ziua cand este putin soare temperatura in pamant este intre 25 – 26 grade iar in rasadnita ajunge si la 30 grade (atunci aerisesc putin).
      Aceste diferente de temperaturi o sa imi afecteze rasarirea plantutelor? si daca o sa rasara si temperaturile o sa fie la fel ca si pana acum o sa supravietuiasca rasadurile?

      • Andreea,
        varza este rezistenta, ai vazut ca sta pe camp si pe ger. Semintele de varza incoltesc in 3 zile, deci cu varza nu ai probleme.
        Despre rosii stiu doar ca ele, dupa rasarire, rezista pana la temperaturi mici dar pozitive, insa nu stiu daca plantutele alea abia rasarire vor supravietui noptile.
        Iti propun ca sa le protejezi noaptea, cu un acoperis putin deasupra nivelului lor de crestere, cu sticla , un geam, fereastra veche, ceva care sa nu le impiedice la crestere) pe care sa pui rogojina sau haine vechi si groase iar dimineata devreme sa le lasi lumina zilei, adica sa nu uiti sa le descoperi. Intelegi cum spun? Asa sigur vor rezista .
        Succes!
        Ardeii, insa, sunt mai sensibili, sub 15 grade nu le place.

    23. Multumesc mult pt ajutor, asa am sa fac…o sa incerc sa le protejez mai bine pe timp de noapte.

      • Andreea, nu mi-ai spus de unde esti :) Poate ca nu aveti acolo nopti geroase ca si pe la noi.
        Ai grija sa iei ziua cand este soare si se fac 30 de grade inauntru, sa iei si sticla de pe ele ca sa nu se opareasca. Doar pentru noapte cred ca este bine . Daca vor fi si zile geroase in continuare atunci te orientezi tu cum faci.
        Sunt sigura ca o sa ai rasaduri foarte timpurii si ma bucur pentru tine :)

        • Sunt din salaj…avem nopti destul de geroase pe aici :) Sper doar sa imi reziste rasadurile…o sa incerc sa le protejez cat de bine pe timp de noapte.

    24. Buna Elisa … as mai avea o intrebare… previcur se poate folosi si la rasadul de varza, conopida, gulii? Am cumparat o sticluta de previcur si pe ea scrie doar la rosii, ardei vinete, castraveti ca se face tratament…la varzoase nu este bun? si daca nu este bun atunci imi poti recomanda ce sa cumpar? multumesc

      • Andreea, rasadurile de varza,conopida si brocoli nu trec prin faza de caderea plantutelor, ele sunt mai rezistente deci eu nu le-am stropit niciodata cu nimic.Doar rosiile, vinetele si ardeii sunt sensibile (rasadurile) si pot pieri din cauza ciupercii respective.
        Deasemenea, eu nu am gasit niciodata previcur (scrie ca este bun si de aia am zis si eu ) tot timpul am gasit doar Merpan si cu Merpan am stropit .
        Daca ai grija sa nu fie umezeala prea mare,asa cum am mai spus altadata, ciuperca nu se dezvolta nici la tomate, dar preventiv eu am stropit pamantul.
        Cu tot dragul :)

    25. Multumesc din nou pt ajutor, eu incerc sa controlez cat pot umiditatea … ud la 2 – 3 zile cand observ ca pamantul este mai uscat.

      • Andreea,
        Sintem si noi interesati sa ne construim o rasadnita cu incalzire biologica sau tehnica(aer/apa cald(a), curent electric,…) dar nu am gasit pe nicaeri mai multe informatii. Ai putea sa postezi citeva date generale legate de constructia rasadnitei tale ?
        Multumiri anticipate.

        • Buna Vasile…imi cer scuze pt intarziere…nu am mai intrat pe net de cateva zile.
          Rasadnita mea este cu incalzire biologica si date despre construirea ei am luat din carti si putin si de pe net.
          Dupa cum poate sti rasadnitele cu incalzire biologica sunt de mai multe feluri, eu o sa iti descriu rasadnita mea: este construita intr-un solar de 6m lungime si 3 m latime, pe parti este asezat gunoiul si in mijloc este cărarea, iar deasupra gunoiului sunt instalate tocurile din lemn ( au 2m lungime, 1m latime si 0,25 inaltime) – sunt 6 astfel de tocuri care sunt acoperite cu rame (ferestre).
          Aici sunt cateva informatii culese de prin carti:
          • cu 7 – 10 zile înainte de instalarea paturilor calde gunoiul uscat se umectează, se amestecă cu gunoi proaspăt și se așează în platforme de preîncălzire cu lățimea de 1,5 – 2 m și înălțimea de 1 – 1,2 m; (eu am pus gunoiul direct in solar l-am asezat ca pat cald fara sa il mai asez in platforme de preincalzire si din cauza asta s-a incalzit foarte greu…trebuia sa urmez exact instructiunile dar din lipsa de timp am facut aceasta greseala);
          • platforma de preîncălzire se întoarce cu furca de 2 – 3 ori;
          • când temperatura platformei încălzite ajunge la minim 30 – 35 ºC, gunoiul se poate așeza ca pat cald pt. răsadnițe;
          • patul cald se așează pe un strat gros de paie;
          • grosimea patului cald să fie de 70 – 80 cm;
          • după instalarea patului cald se pulverizează praf de var;
          • după 3 – 4 zile temp. patului cald ajunge la 25 – 30 ºC;
          • se introduce amestecul nutritiv și după 3 – 6 zile se poate semăna;
          • stratul de amestec nutritiv trebuie să fie de 8 – 10 cm grosime;
          • pentru semănat rar sau pentru repicat în strat, grosimea trebuie să fie de 15 – 18 cm.
          Iti recomand cartea ,,Producerea rasadurilor de legume,, de Victor Popescu si Nicolae Atanasiu, acolo gasesti foarte multe informatii despre rasadnite si tot ce vrei sa stii despre producerea rasadurilor.

      • Andreea, sper ca rasadurile tale sunt bine si ca vremea asta friguroasa nu le afecteaza. Mult noroc !

    26. Buna.sunt nou pe aici.Poate sa-mi spuna si mie cineva cate grame de zeama bordeleza se pun la 20 l de apa.Va multumesc!

      • Gabi, scrie in chiar aceasta postare cum se prepara zeama bordeleza.
        La pomi se recomanda 2% ( 20 l de apa + 400 g sulfat de cupru + 200 g var stins).
        Daca ai cumparat la plic “zeama bordeleza” scrie pe plic ca se dilueaza in 10 litri.

    27. BUNA ZIUA ma numesc valentin si am intrat pe aceasta pagina deoarece am nevoie de putin ajutor,locuiesc an oras fierbinti ialomita,sant nou an agricultura si am cateva antrebari legate de rosii.am cumparat 1500 fire de rosii[rasad]acum 2 saptamani si le am ripicat an pahare dupa care le am pus an solar acum au circa 15 20 cm ,mi a spus un vecin care se ocupa cu asa ceva sa le stropesc cu previcur [o fiola la 10 litri de apa]amstropit cu garnita,si sa repet tratamentul la 9 12 zile,va antreb daca este bine?si daca sa mai dau cu ceva pe ele[alt tratament pana sa le pun pe loc]an legatura cu locul unde pun rosiile [an curte unde locuiesc]am avut vie pe loc ,am scoso,am arat,boranitsi acum as vrea sa dau cu complex si superfosfat va antreb daca este bine.astept cu nerabdare raspuns vali.

      • Valentin,
        previcur este impotriva CADERII PLANTUTELOR DE RASAD si se da la inceput cat rasadul este mic, abia rasarit. Cand este mare si deja l-ai repicat nu mai este cazul, adica eu nu mai dau cu nimic dupa repicare.

        Cat priveste locul, zau ca nu stiu daca are importanta, daca este la soare este bine.
        Cu ingrasamant chimic nu ma pricep fiindca eu ingras gradina cu gunoi de grajd si gainat , deci nu cu chimicale.
        Ar fi bine sa intrebi la producatori care produc pentru vanzare, eu produc pentru consum propriu si le stropesc impotriva bolilor mai mult cu piatra vanata.

    28. este necesara stropirea pomilor si a plantelor daca vrem sa fie ecologice

    29. te rog da mi un raspuns cit mai iute draga elisa.sint noua pe aici dar si in ale agriculturi.eu sint bonlava si vreau legume ecologice.multumesc

    30. multumesc elisadar daca ii las asa si ce ramine (ma refer la fructe)e bun ramas .nu vreau sa fac pentru productie mare.

    31. multumesc elisa.ma gindeam eu.risc daca ii las ne stropiti?

    32. buna,am ajuns pe pagina asta din intamplare,asadar ,am si eu cateva probleme prin gradina.Ata daca m_ai putea ajuta si pe mine cu ceva sfaturi.Cam de 3_4 ani nu mai pot sa cultiv vinetele ,cresc frumos vinetele se fac frumoase ,doar ca asa mari si frumoase se albesc si sunt amare nu se pot consuma.o data ,apoi conopida nu mai leaga .Si asta ma face sa mor de ciuda pentru ca avem niste conopide frumoase si mari de le dadeam ,tuturor. cunostintelor.Si de anul trecut rosiile ,se coloreaza in partea de jos in maro asa cumva si nu mai pot folosi fructele.as dori cateva sfaturi,daca se poate.multumesc anticipat.

      • Camelia,
        uite ce cred eu: vinetele tale le lasi prea mult pe fir, deci le lasi pana aproape se coc si de aia se amarasc si se albesc. Vinetele trebuie culese cand au culoarea pronuntata indigo-vinetie, cand sunt ca un burete la apasat cu 2 degete, nu se lasa pana se intaresc. De aia patesti asa :)
        Conopida care nu leaga este din samanta ei asa, nu cred ca esti tu de vina :(
        Rosiile, plantele se inegresc? Pai asta este mana . Daca nu vrei sa stropesti cu chimicale nu stiu ce sa-ti spun. Rosiile atinse de mana se scot si se arunca, adica se ard fiindca trebuie desfiintat focarul. Noi am stropit rosiile, de dinainte de a le planta in gradina, cu dithane, de fapt am stropit tot, caci, era cazul…

    33. elisa am si eu o intrebare ptr.tine !am observat la unele rasaduri de rosii in sera mai ales la cele cherii,ca li se ofilesc florile si cad,de polenizat le-am polenizat dar nu stiu care e problema astept raspuns!

      • in sera? nu stiu in sera.

        Stiu ca la un anumit soi de rosii, din ale mele, cade prima floare, dar nu la toate si apoi nu mai cad. Nu mai stiu daca le-am stropit pentru ofilirea vasculara cu ceva, poate….

    34. Am si eu o problema cu castravetii in solar nu se dezvolta fructele deloc raman asa mici sili se usuca floarea si nu stiu care este cauza. Mentionez faptul ca sunt incepator.

    35. nu-i nimic poate se gaseste cineva mai priceput sa ma ajute oricum iti multumec ca mi-ai raspuns

    36. de ce au castraveti din solar flori fara rod

      • ceausu.
        pai am tot spus, castravetii au flori masculine si flori feminine, primele apar cele masculine si apoi, dupa ce ciupesti varfurile, daca-s inalti, vor aparea ramificatii si pe ele flori cu castraveciori, da?

    37. am o intrebare:daca rosile au putregai le pot trata cu sulfat de cupru?

    38. Adina,
      putregai este la mai multe boli, scrie in postare cum arata fiecare boala si cum se combate. Eu nu stiu ce boala au rosiile tale, tu trebuie sa descoperi din descrierea simptomelor.

    39. Buna Elisa,inainte de a-ti cere si eu sfatul,vreau sa-ti multumesc pt bunavointa de a raspunde fiecaruia in parte la problemele lui…:)
      sunt incepatoare in ale gradinaritului,insa imi place foarte mult sa vad cum cresc toate frumos in gradinuta mea!
      am stropit rosiile,fasolea,ardeii si vinetele cu Topsin cam cu o luna in urma.as vrea sa te intreb daca e suficient sa le stropesc de acum periodic(cineva spunea cam la 7 zile)cu piatra vanata sau “zeama bordeleza”?
      am capsuni in gradina care s-au intins dupa bunul lor plac:)as putea sa-i re-plantez intr-un alt loc?
      multumesc frumos!

      • Ruxandra, bine-ai venit si ma bucur sa-ti pot raspunde, daca stiu :D
        Stropirile preventive sunt mai eficiente.
        Daca mai vrei sa stropesti vei vedea ca pe plicul in care se afla substanta scrie cate zile sa nu culegi , ceea ce inseamna ca atatea zile substanta face efectul. La unele 7 zile, la altele 21 de zile, depinde. Si mai depinde de soiuri, la unele tine mai mult, la altele mai putin. Scrie pe fiecare plic.
        Noi nu ne ghidam dupa asta, eu ma uit la plante si decid daca trebuie sau nu sa le stropesc. Azi, de ex, am stropit cu zeama de urzici macerata 3 zile.
        Capsunii se muta dintr-un loc in altul , cam la 3 sau 4 ani, in august, pe sfarsit.

    40. Buna ziua,

      Doresc sa va aduc la cunostinta ca exista pe piata din Romania si tratamente ecologice pentru agricultura. Astfel, pentru a avea legume sau un fructe 100% ecologic ar trebui urmati cativa pasi esentiali. In primul rand ar trebui tratat solul (multe boli de la culturile precedente raman in sol, iar acest lucru afecteaza de cele mai multe ori noua cultura, de asemenea multe insecte toamana se adapostesc in sol unde isi depun oualele, etc). In al doilea rand trebuie data ” o mana de ajutor” plantei pentru a se integra mai usor in mediu si mai ales pentru a nu avea de suferit in sepcial cand vine facut transferul din ghiveci pe sol. Al treilea lucru important ar fi fortificarea plantei. Din cauza variatiilor de temperatura de multe ori plantele au de suferit, iar stropirea lor cu un tratament pentru cresterea imunitatii ajuta planta sa reziste in fata bolilor. Ultimul pas ar fi cel impotriva bolilor si a insectelor.
      Astfel, pentru a avea o gradina 100% ecologica si lipsita de probleme va recomandam sa urmati acesti 4 pasi esentiali.
      Pentru mai multe detalii va stam oricand la dispozitie- [email protected], http://www.bioma.ro.

      O zi frumoasa in continuare!

    41. buna. pentru combaterea coropisnitei ce sfat ne puteti da ca ne mananca toate rasadurile plantate, le vad numai ofilite si gata. multumesc

      • alexandru, daca as sti, cu tot dragul v-as spune. nu stiu fiindca aici nu avem asa ceva, avem harciog, cartita , insa coropasnita inca nu am avut :)

    42. Alexandru, impotriva coropisnitei se pot folosi produsele MESUROL sau SINTOGRIL,care se vor administra la sol prin usoara incorporare,sau se presara cateva bobite in jurul fiecarei plante.
      Produsele le gasesti in magazinele de specialitate.

    43. Buna ziua. Am o problema cu castravetii din solar…..au fructe multe mici ,culoare galbuie si nu mai cresc .Daca cineva s-a mai confruntat cu aceiasi problema, spuneti-mi si mie cu ce sa tratez planta. Merci

      • George, eu nu stiu, poate iti raspund cei care au solar.

      • imi poti spune ce ai facut cu castyravetii?
        am si eu un solar si patesc la fel cu castravetii sunt multi dar mici si nu cresc.

        • geanina, problema cu castravetii avea george si nu stiu ce-a facut sa rezolve situatia. Ai mei nu-s in solar, postarea asta este de doi ani in urma, deci cineva poate o sa-ti raspunda ce-i de facut.
          Dupa parerea mea este vorba de sol si componentele lui si mai ales cele care lipsesc din sol. Dar este doar parerea mea :)

    44. buna ziua .Am o problema cu rosiile in solar,au flori dar cand sa faca fructul e negru.Imi poate spune si mie cineva ce sa fac cu ce sa le stropesc?

    45. de ce se ruginesc frunzele la rosii dupa ce le am stropit cu zeama bodeleza

      • micacorina00, poate ca nu se ruginesc ci ai pus prea mult cupru si-s roscate, de la sulfatul de cupru. Cand preparam zeama bordeleza este o reteta, la 100 g CU2SO4 se adauga 50 g de var stins. Eu verific ph-ul cu un marker si cand este vernil la culoare atunci este neutru si e bine.
        Poate sa fie arsura, poate sa fie si altceva, patarea bruna sau alternarioza si atunci trebuie sa stropesti cu Antracnol si sa rupi/elimini frunzele de jos (cred ca alea sunt atacate).
        Bafta sa le scapi de orice ar avea rosiile tale!

    Lasă un răspuns

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

    Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

    Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.