Stau cu copilul, care doarme si colind pe blogurile dragi,prieteni de doi ani care-au fost cu mine la inceput,inceputul acestui blog pe 18 noiembrie 2008.Ma gasesc la CELLA in trei ipostaze care se reduc la doua.Ma duc la Elisa 1 si ma apuca o durere ca si cand te intorci la mormintele celor dragi.Blog parasit din nevoia de a avea un nou cont,nu ,nu bancar,cont de Gb pentru a posta pozele.Citesc primul post si comentariile.Sau al doilea?Ma rog.Cristal era.Manole ma ajuta.CELLA ma sustinea.Eu bajbaiam.Si SuKaRiT ma’ncuraja.Nu ca acum stiu mai multe despre bloguri….
Prieteni…prieteni dragi 🙂
Va multumesc . Mergem mai departe si din cand in cand intoarcem privirea doar peste umar, nu de tot.Daca te intorci de tot ramai in urma sau ramai acolo si eu musai sa merg inainte.Si va astept, cu mare drag, la comentarii.
