Hârţogăraiele din România

Dupa 1990 cand,  chipurile, ne-am democratizat si noi,  tone,  milioane de  tone de hartie au fost scrise ca scop in sine. DEsi scopul ar fi fost sau ar fi trebuit  sa fie aplicarea celor scrise,   totul se oprea la  predarea sau citirea sau prezentarea celor scrise,  fie ca veneau „de sus”  ca sarcini deservici , fie ca erau idei locale. Romanii s-au specializat: toti au devenit mari scriitori de proiecte, de planuri, de idei , de programe si  de  alte hartoage pentru care erau cotati la salariu de  merit sau la, cum ii spune, era tot in invatamant, tot de  merit dar nu luau decat unu sau doi angajati, mai ales directori.

Acum, dupa atatia ani,  de cand cu fondurile europene,  se recunoaste pe televizor ca banii au curs pentru intocmirea proiectelor. Se plateau proiectele, studiile  de  fezabilitate, se injghebeau proiectele, se  prezentau proiectele si apoi se bagau la  sertar.  Ca literatura  subversiva de altadata.

In ce tara,  oare, se mai practica asa ceva? Germania este tara pragmatica, cred ca inainte era in mintea cuiva lucrarea intreaga si abia apoi se facea proiectul care se transforma in realitate.

Asta este culmea scolii romanesti: TEORIA sau Teoretizarea. Doamne, dar buni mai suntem la  teorie,  insa,  practica ne omoara!

Sa ne  imaginam  proiectele autostrazilor din tara si sa ne plimbam imaginar pe  ele (sa ne plimbam caci utile nu-s) . Sa ne imaginam caile ferate noi,  cu bani europeni si sa zburam imaginar in vagoanele  moderne produse la Vagonul Arad. Sa ne imaginam cate sisteme de instalatii urbane  ar fi putut sa fie innoite, canalizare, apeducte, retele electrice si cele de  infrastructura , sisteme de  irigatii si toate care in Vest functioneaza si definesc caliatea  si  civilizatia.

” Am  scris un proiect” zice acum o reclama. Si de ce  te-ai oprit la  scris? intreb eu. Ar fi trebuit ca banii sa nu se  dea decat dupa ce se pune in aplicare proiectul.

Ba mai mult,  inainte de a scrie  proiectul omul  important a fost putin plecat in Vest sa vada cum este acolo,  cum se face,  deci a mai cheltuit niste bani din fonduri  locale,  sa se….recicleze.

Vedeti? D’aia n-are ursu’coada  🙁

15 Responses to Hârţogăraiele din România

  1. Pingback: Actul « Ioan Usca

  2. Este bine sa fii tare in teorie ! Esti mult in faţa celor care sunt „bâtă”. Iar cei din „plutonul fruntas” nu numai ca-s tari in teorie dar stiu sa si puna in practica toate teoriile.
    Una dintre problemele pe care le vad in jurul meu este si faptul ca in societatea romaneasca teoria a ramas „cam” in urma iar cei capabili sa si puna ceva in practica s-au „cam” imputinat.
    Se „construiesc” „cam” multe numai din vorbe … iar din bani se fura „cam” mult.

    „Cam” asta ar fi, asa la prima vedere … 🙂

    • Glass and Iron,
      eu nu am zis ca nu-i bine, am zis, doar, ca e rau ca totul se opreste la asta.
      Chiar de curand a declarat o placinta ca le pare rau ca nu au avut forta sa faca si mai multe proiecte cu bani europeni, deci inchipuie-ti cemultse castiga din asta…

  3. Elise,
    La școală, lumea se „blindează„ în teancuri de proiecte- nu știu câte au aplicabilitate: li se cer copiilor proiecte cu duiumul. Îmi povestea o cunoștință cât a muncit cu fiul ei să realizeze, din plastilină, un „proiect„ la istorie- un stat, bătălii..etc.
    Profesoara nici nu s-a uitat, i-a pus un 10.
    Se4 cheamă „schimbare„!

    • Stiu, Gina, cum sa nu stiu, am lucrat pana in 2003, dar abia dupa asta au inceput nebuniile cu hartoagele.
      Eu faceam atatea hartoage cate imi/ne erau necesare, pe care chiar le aplicam, insa dupa ce am plecat eu colegele imi spuneau ca fac hartoage in timpul orelor caci altfel nu le da nu stiu ce si asa s-a dus dracu pe rapa scoala mea, elevii buni, din moment ce s-a auzit ca acolo nu se tin ore, nu s-au mai dus acolo, e prapad. In plus, hahahaha…nu pot sa cred, este director din nou acela care fusese si inspector judetean cu nevasta directoare cand m-am pensionat eu, ce sa-ti spuuun!!! O scoala distrusa (ca si continut).

  4. Elise,
    La școală, lumea se „blindează„ în teancuri de proiecte- nu știu câte au aplicabilitate: li se cer copiilor proiecte cu duiumul. Îmi povestea o cunoștință cât a muncit cu fiul ei să realizeze, din plastilină, un „proiect„ la istorie- un stat, bătălii..etc.
    Profesoara nici nu s-a uitat, i-a pus un 10.
    Se cheamă „schimbare„!

  5. Pingback: Poveste | Caius

  6. Smecheria romaneasca. Cat despre hartogarie, in general, sa-ti spun despre aventura mea la Casa dr Asigurari de sanatate. Ma gandeam sa-mi iau un card de sanatate european, mi se cer acte, inclusiv de la Finante, cu veniturile suplimentare pe ultimii cinci ani, adeverinta de asigurat. Ei, dar aceasta hartie se procura din aceeasi cladire, in alt corp.Ma duc acolo… o mare de oameni, ma inscriu pe lista, eram a 159-a ( pe lista erau cam 300). Dupa patru ore de coada, cand ajung, dosarul era incomplet incat adeverinta de la fisc era doar pe un an. Am facut trei drumuri ca sa obtin nimic si, evident, am renuntat.De scarba.

    • Of, da, hartogaria este legata , intrinsec, de birocratie. Din pacate, in defavoarea cetateanului 🙁
      Imi pare tare rau, draga Zinca, trebuia sa nu renunti. Asa e, fiscul lucreaza pe an financiar, caci, de la an la an se poate schimba situatia .

  7. Hai mai. Nu fii rautacioasa. Oamenii produc inteligenta, industria produce hartie, noi ceilalti avem o ocupatie. Merge treamba. Ce nu-ti mai comvine?

    • Dumi,
      mda, sepoate spune si asa 🙁
      Ce n-ai inteles tu este ca nu sunt impotriva productiei de inteligenta ci doresc „implementarea” (fie-i vorba aurita lui Petre… :)))) ) ei in realitatea, cu tot cu „sinergia faptelor” (vorba uitata a lui nea iliescu :))) )

  8. Pingback: Cine il mai crede? – Renunt si la mai mult de un an, numai sa se revizuiasca Constitutia si sa se suprapuna mandatele a spus Basescu Traian « Hai ca se poate!

  9. Ba eu am inteles foarte bine. Si uite ca acum citezi din „clasici”. Ca o pricepui si pasta. Presupun ca vorbeai de Petre liberalu

  10. Pingback: Un articol care merita citit: Scrisoare deschisa – Osama bin Dogaru catre tovarasul Traian Basescu « Dum spiro, spero

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.