Si au trecut 25 de ani

Oricine m-ar invita undeva inainte cu doua zile raspunsul meu ar fi , categoric, nu.  Dar m-am trezit spunand asa : „scumpa mea, ma bucur nespus sa va revad, o sa fiu acolo negresit, cum sa nu vin?!” Si  m-am dus.

Ce-am retinut, ce  pot sa spun,  azi,  dupa  o noapte in care mi-a fost cam rau (nu bausem) si-i ziceam,  sotului meu,  sa-mi descante caci,  poate,  m-au deochiat, fiindca ai mei au fost placut surprinsi sa ma revada „asa de faina” (cand erau ei elevi eram distrusa de oboseala si asta se vedea pe figura mea slaba si urata), iar cei din alte clase au intrebat „cine-i colega noastra cu coc si blonda? „.

Ma rog, eu sunt realista, nu ma poate pacali nimeni si nu cred ca au fost doar complimente, poate au fost deochieri””” caci, cum spuneam, desi nu am baut decat 50 ml de coniac,  la inchinat cu fiecare care mai aparea, timp de 2 ore si inca 50 ml de palinca dupa  gaudeamus igitur  , insa, am mancat enorm de mult (mai putin aperitivul)  si am saltat la jocuri de zona, posovoaica,  braul de la Bruiu, etc.

Da, au fost putini dar , cum le-am spus,  si unu singur daca ar fi dorit sa ne revedem,  as fi mers.

Sunt directori, mare parte dintre ei sunt directori, unii de scoli,  altii de unitati industriale, unii sunt in Romania,  altii s-au stabilit in Canada,  Spania,  Austria, Germania, Statele Unite, etc. Si sunt tineri si frumosi,  sunt educati de  parintii lor,  au cei 7 ani de-acasa, nu am asistat la nicio scena care sa ma faca sa ma rusinez, iar eu,  la sfarsit,  m-am inclinat in fata lor spunandu-le cat de mult conteaza ei pentru mine,  zilnic si  ce mare suport moral reprezinta ei pentru mine in clipele cand mintea si sufletul imi haladuiau, clipe,  prin negura. Ce mult conteaza sa ai un fundament solid, in viata, iar modul in care eu am lucrat cu copiii ce mi-au fost incredintati este un fundament solid pentru mine,  ei m-au facut ceea ce am devenit, un om bun.  Caci, da,  sunt un om bun, chiar daca aparentele inseala.

Dragii mei absolventi din ’86 si din toate cele 7 sau 8 promotii ale mele ,  va  multumesc ca ati existat in viata mea si ca acum, cand nu este usor, eu zbor usoara ca un fluture printre realizarile voastre si va presar , in gand, polenul iubirii de oameni.

Povesti savuroase:

* imi amintesc cum ati intrat furioasa in clasa cu catalogul sub brat si noi toti tremuram  de frica,  gandindu-ne ce umeaza si a urmat o tacere mormantala cand dv. va asezaserati pe  scaunul de la catedra si ati disparut . Cand ati reaparut ati spus :””acum radeti, ca-i de ras ‘” si Minoiu a dat tonul, apoi am ras cateva secunde in hohote” (Monica, are doua facultati facute in Roamnia si altele in Statele Unite si o astept sa-mi  povesteasca viata ei de acolo).

” in clasa a XI-a nu am mai invatat, trecusem de treapta si gata (era si materia care nu ne trebuia,  credeam eu ) si dv. v-ati suparat rau de tot pe mine. in clasa a XII-a cand faceam pregatirea dupamesele, cand ne dadeati examen (le dadeam subiecte de examen, de 3 ore, pentru admitere in facultate, grele rau) am participat si eu zicandu-mi ca n-am ce pierde,  desi nu speram sa reusesc. cred ca si dv. erati sigura ca nu intru…”  (Silviu, care a intrat, datorita notei de la fizica, zice el ,  a mai facut si teologia, in Spania si-a completat studiile  tehnologice  si acum este profesor in Spania).

” ati spus ca daca,  la intalnirea de 10 ani, etc.,   nu o sa mai fiti sa tin eu discursul in locul dv.(asta dupa ce am rugat-o sa tina un speech), dar acum sunteti aici”  (Gabi, fiziciana mea pana in panzele albe ).

” cand  am vazut-o  pe doamna diriginta gatind mi s-a spulberat un mit; eram atat de  sigura ca nu putea face lucruri normale ca orice om obisnuit, ca era mai presus de firesc,  era modelul meu” (tot  Gabi care ma innebunea cu  intrebari din fizica nuclera (intr-a XII-a s-adus la O.N. si s-a intors cu un onorabil 7,56)

” eu am intrat la facultate cu 9,50 la fizica si 6,50 la matematica, daca nu eram in clasa dv. nu as fi intrat,  azi nu aveam viata pe care o am” (Gabriel, a intrat in clasa mea in treapta a doua, cu inca doi,  deci majoritatea din clasa mea au intrat in clasa a XI-a in prima clasa de electro).

” Teo, tu reprezinti pentru mine, Modestia .  Esti o frumoasa, o desteapta si director la o  filiala a unei mari unitati industriale  din Franta.” (eu, despre organizatoarea intalnirii care este un om minunat.)

” cand o sa vin la Self Gross si nu am legitimatie cum o sa intru, caci sotul meu mi-a promis ca ma duce undeva  (hahahahaha),  de ziua mea ” (eu lui Ovidiu care a venit in treapta a doua in clasa mea si mereu spunea ce sanse a avut atunci ) .

” nu am mai vrut sa dau la facultate (desi, era foarte dotat ), eu, de fapt vrioam la veterinara, nu am reusit si asa am ajuns sa fac electro, sa nimeresc intr-o  clasa cu superdotati, dar v-ati suparat si pe mine .” (Virgil). Despre o intamplare povestita de Silviu: „l-ati frecat””” pe Gilu cu o mie de intrebari, vroiati sa-i dovediti ca nu stie, eu imi ziceam,  uite,  scarba,  ca vrea sa-l  pice ,  insa, Gilu a raspuns la toate intrebarile si i-ati dat 7.”

” liceul  la care lucrez este casa mea, familia mea,  lucram peste program fara sa ne dam seama”  (este vorba de un liceu   care,  din slab cotat ce era pe vremea lor,  acum este la inaltime,  din toate punctele de vedere) (Mariana,  o fata care m-a indurat toti acei ani fiindca eu ii iubeam mai mult pe cei carora le placea si invatau fizica).

” mi-au urat sa traiesc pana la varsta pe care o arat” (Aurel, care este carunt si  cu inceput de chelie, caruia eu i-am spus ca arata ca acum 25 de ani  :)))))

-chiar eram rea? – da,  asa erati . – cat de rea? –  exigenta…de rea !

MULTUMESC  FRUMOS!

 

14 Responses to Si au trecut 25 de ani

  1. Eu nu am avut decat doua profesoare care sa conteze asa cum povestesti tu ca ai contat in viata elevilor tai.
    Prima si cea mai importanta: profesoara de matematica din V-VIII. Mi-a schimbat viata. Chiar si ceea ce fac eu acum i se datoreaza. (M-am lasat de inginerie si meditez copii la mate/fizica si sper din tot sufletul sa fiu pentru cat mai multi dintre ei ceea ce a fost ea pentru mine: un deschizator de drumuri). De ani buni incerc sa o gasesc si nu reusesc. Nu vreau sa-i spun decat ca-i sunt recunoscatoare. Ca, daca eu am facut performanta din a invata, si daca baietii mei au facut performanta la matematica si daca elevii mei au performante, totul i se datoreaza ei, felului in care mi-a explicat, in care m-a ambitionat, in care m-a rasplatit.
    A doua profesoara este cea de Romana din liceu. Citeam mult, enorm, pentru ca asa era pe vremea aia, dar – in afara de gramatica, care mi se parea usoara – restul nu puteam suferi. Comentariile ma omorau cu zile. Si am intrat la liceu si aceasta Doamna ajunsa foarte aproape de varsta pensionarii m-a facut sa iubesc Romana. La una din teze ne-a dat imaginea intelectualului in romanul lui Camil Petrescu „Patul lui Procust”. Si eu, contrar canoanelor, l-am lasat pe Ladima in boii lui si am explicat ca mie mi se pare ca intelectualul din roman este Fred Vasilescu. A argumentat cum am putut eu mai bine si m-am asteptat sa primesc o nota mai mica, pentru ca iesisem din sabonul cunoscut. Ei bine, mi-a dat un 10 cu felicitari si m-a chemat dupa ora si mi-a spus ca si ea a gandit intotdeauna la fel ca mine. Am fost cel mai fericit om de pe pamant!

    • Iulia,
      frumoase amintiri si decisive la momentele acelea pentru tine. Sa traiasca profesorii!
      Si, bine ai venit pe blogul meu si in blogosfera sa ai succes, sa te bucuri de activitatea aceasta!

  2. Draga Elisa, mi-a tremurat o lacrima in coltul genelor citind postarea ta.Mi-am adus aminte de placuta reintilnire cu dragii nostri profesori (cind am fost la intilnirea de 10 ani;la cea de 20 n-am putut merge).Dumnezeu sa le dea sanatate celor care mai sunt printre noi si sa-i odihneasca in pace pe cei care ne-au parasit!Bine ai facut ca ai mers la intilnire!

    • Mona,
      iti multumesc pentru gandurile frumoase la adresa profesorilor, sa fie sanatosi si respectati, atat ar fi suficient 🙂
      Si tu sa fii sanatoasa si sa aiba grija Domnul de tine!

  3. M-ai emotionat cu postarea aceasta.
    Da, un dascal schimba , uneori, radical, viata elevilor. Dar putini dascali recunosc ca si elevii i-au schimbat.In bine, fireste. Felicitari pentru frumoasa ta cariera didactica.

    • Zinca,
      multumesc pentru emotii si cine intelege mai bine ce-am spus decat un profesor?
      Am mai spus, eu am invatat sa fiu profesor in primii 10 ani la locul de munca, apoi m-am calificat tot la locul de munca. Stiu , acum, dupa atatia ani, ca am si gresit cu cei care nu vroiau sa invete, insa,pe vremea aceea nu aveai ce face altceva, ori invatai (daca te ducea capul) ori munceai la strung si freza, poduri si turnuri, benzi si alte dispozitive.

  4. Am lăcrimat și m-am bucurat, Elise!!
    Fata mea, cred că pe noi, profesoarele, Dumnezeu ne iubește mult- fie toate cum ar fi, există atâția copii care ne iubesc!
    Florile tale VORBESC mai frumos decât orice discurs!
    Mă bucur pentru fericirea trăită cu ei!!
    N-am fost la nicio asemenea întâlnire, dar vizite, mailuri, telefoane primesc, fără exagerare, cel puțin o dată pe lună!!!
    Elise, știi cum se spune? SĂ TRĂIM CĂ TREBUIM!!
    Te îmbrățișez cu toată prietenia( virtuală)!!!

    • Draga Gina, eu lacrimez la stirile de acum despre invatamant si la stirile de acum din sanatate si de aia nu as vrea sa le mai aud, dar al meu e cu telecomanda…el munceste si nu vreau sa fiu chiar atat de rea sa i-o iau, hahahaha!

  5. Elisa draga, sa stii ca eu mi-am iubit mult profesorii si i-am respectat si-o sa le port vesnic recunostinta pentru tot ce-au facut pentru noi!Ma crucesc cind vad ce se intimpla la ora actuala in invatamint!Parca traim intr-un film horror, care parca nu se mai termina!

    • Mona,
      nici nu-miinchipuiam altfel, omul respectuos se vede la o posta 🙂 daramite dupa un click?!
      Ce sa facem acum daca base da tonul la toate smecheriile ce se fac iar ala de la invatamant vine si spune ca de acum profesorii au primit demnitate, ..i..diotul de el!!!!!!! (scuza-ma, nu e genul meu sa reactionez asa dar sunt atat de furioasa!!!!)

  6. M-au emotionat frumoasele ganduri asternute de tine in aceasta postare.
    S-au intrepatruns sentimentele pe care le-ati trait, deopotriva -si tu ca profa,si fostii tai invatacei.Se realizeaza intotdeauna o asemenea „chimie” si o spun din experienta proprie.
    Regret ca in primavara aceasta n-am reusit,din cauza problemelor mele de sanatate,sa onorez invitatia elevilor mei din promotia 86-90.Este prima data cand nu particip la intalnirea cu fosti elevi.

    • Dora,
      nu mi-ai spus ca esti profesor. Felicitari!
      Eu ma duc doar ca diriginte. Anul trecut aveam promotia din 90, la 20 deani, acum alta, ma rog, or mai fi , dar eu nu anticipez, ma trezesc cu telefon si gata 🙂
      De ce s-au intalnit primavara? La noi vara sau toamna se intalnesc promotiile de absolventi.

  7. Elisa,
    nu stiu de ce au ales sfarsitul lunii mai,dar asta e!In anii trecuti era preferata luna septembrie.
    In 2009 am avut o intalnire de 20 de ani cu clasa la care am fost diriginta.Toti 36 de absolventi au terminat facultatea.O parte din ei si-au gasit rostul pe alte meleaguri, departe de casa. Sunt tare mandra ca, nu m-au dezamagit,si-au pastrat decenta,pasiunea pentru profesia aleasa si….buna dispozitie.Iubesc viata si asta spune multe. 🙂

    • Dora,
      ieri m-am intalnit cu Gelu, anul trecut aveam intalnirea de 20 de ani si acum, prin curtea pietei, mergeam cu gandurile mele ca unde sa ma duc mai intai si nu l-am zarit, dar, m-a atentionat el. Atat ma bucur cand ei ma vad primii, stii ca unora nu le mai place sa te recunoasca, dar eu, cand ma striga cate cineva, mor de incantare 🙂
      Gelu lucreaza la finisaje interioare, in contructii . Trebuia sa-i zic ca vreau si eu sa-mi finisez baia de la etaj dar neobisnuita sa apelez la nimeni nu am facut asta si nici telefonul lui nu-l am, nici al firmei, ma rog…asta n-am stiut eu niciodata-sa profit de cunostintele mele (asa cum altii o fac cu multa dexteritate, stralucit).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.