Îngrășământ natural pentru grădină de legume și pomi fructiferi

1. Gunoiul de grajd 

El se imprastie pe gradina in mod uniform toamna sau primavara, oricum el trebuie introdus sub brazda sapata la 20 cm, cu harletul  si se mai poate introduce in gropile pregatite pentru rasadul de rosii inainte de plantare, dar impreuna cu alte materiale de ingrasamant cum ar fi cenusa, urzica si gainatul uscat .

2. Gainatul (daca aveti pasari de curte  sau vecini de la care puteri cumpara, fiind foarte bun la rosii si ardei, mai ales) .

Acesta se poate folosi in doua feluri:  a) fie asa cum am zis mai sus, la cuiburile de rosii,  ardei si vinete, in momentul imediat inainte de plantare, gainat uscat ,adunat intr-un sac pe  timp de iarna) amestecat cu urzici tocate si putina cenusa de lemne  si b) fie depozitat in butoi peste care se toarna apa, cam o galeata de gainat  si 20 de litri de apa. Acesta se lasa cam zece zile la macerat dupa care se foloseste lichidul pana ajungem la materia sedimentata, fara saamestecam, dupa care se adauga iar apa, se asteapta cateva zile si se foloseste si tot asa cam de trei ori. Ultimul material ramas va contine mai  mult nisip si pietricele pe care le-au inghitit gainile pentru procesul din gusa si se foloseste si el asa solid la dovlecei, de ex.

3. Urzica vie

Urzica este un foarte bun ingrasamant natural fiindca ea contine azot si fosfor , dar si  microelemente necesare plantelor. Se poate folosi planta tocata marunt si introdusa in cuiburile in care urmeaza sa plantam rosii, ardei, vinete, dar si pe santuri facute langa stratul de castraveti. Bineinteles ca se acopera cu pamant si daca nu a plouat se uda si  deasupra. Zic asta fiindca eu dupa ce fac gropile le umplu cu apa, astept sa se absoarba apa  in pamant si apoi ma ocup de ingrasamant, apoi de plantare.

Alta posibilitate de a folosi urzica am gasit-o acum in cartea “Gradina de legume ecologice” de Agnes Gedda  si este preparatul numit macerat de urzica. Eu am gasit multe retete, cam toate sunt la fel ca procedeu insa timpul de fermentatie era diferit de la o informatie la alta.  O sa folosesc anul viitor metoda descrisa in carte: “Pentru a prepara solutia de urzici, puteti folosi orice recipient;  atentie, insa, vasul respectiv nu trebuie sa fie din metal.

Se umple recipientul pe trei sferturi cu urzici proaspat taiate. Evitati sa puneti radacini sau florile acestora fiindca vor poate invada legumele cu un covor de urzici. Se foloseste un kg de plante la 10 litri de apa. Dupa ce ati pus urzicile usor zdrobite in recipient, turnati apa de ploaie pana la 5 sau 10 cm de buza (marginea) recipientului, amestecati ca sa iasa aerul si acoperiti cu un capac daca vreti sa evitati mirosul. Fermentatia are loc 15 zile , dupa care se strecoara solutia si se toarna in recipiente inchise (peturi, poate) pe care sa le pastrati mai multe luni. Fiindca nu se foloseste asa concentrata solutia ci se dilueaza in apa, cand se foloseste, o masura de solutie de urzici la 5 masuri de apa si cu aceasta se uda plantele pe  pamantul de deasupra radacinilor sau daca rosiile sunt deja musuroite se face un sant de jur imprejur si asa se uda cu acest ingrasamant. Nu se intampla nimic daca se stropeste planta pe  frunze, insa nu pe roua, nu pe  soare in mijlocul zilei si nu pe canicula.” 

Urzica este  si fungicid si insecticid, nu numai ingrasamant asa ca voi cauta retete si pentru aceste nevoi.

 4. Coaja de banana

Ea contine potasiu. Stim ca pe flacoanele cu ingrasamant de cumparat scrie NPK  si microelemente. Ei,  bine, N=azot, P= fosfor si K= potasi,  iar microelementele sunt magneziu, crom, etc. Deci,  plantele au nevoie de aceste substante ca sa creasca si sa se dezvolte. Azotul da verdele plantei, fosforul da rodul  plantei si potasiu da imunitatea plantei (in mare). Asa ca de aceea avem nevoie ca ingrasamant natural coaja de banana sau alte materiale naturale care contin potasiu. Se stie ca rosiile sunt un mare rezervor de  potasiu necesar inimii noastre,  deci,  mai ales la rosii e bine sa adaugam cojile de banane tocate marunt si adaugate in gropile in care pregatim sa le plantam.

Desigur ca vara, fiind fructele autohtone, nu prea cumparam banane, cel putin eu, asa ca, fiindca acum,  iarna,  folosim,  eu fac asa: toc cojile bananelor marunt si le introduc in punga in congelator (oricum de acum am inceput sa golesc congelatorul si se face loc. Astfel, cand am adunat doua sau trei banane le toc si le introduc in punga deja existenta in congelator pana se umple. Deja ma gandesc cat de mult ingrasamant imi procur , astfel, pana la inceput de luna mai cand voi avea nevoie de el.

 5. Cenusa

Recunosc ca pana de curand am crezut ca cenusa este buna doar la sufocat puricii de pe frunzele si pastaile de fasole si de pe alte plante, fiindca asa o foloseam. Desigur ca dupa ce ardeam uscaturile din gradina, toamna, imprastiam cenusa, mai stiam ca nu le place limaxilor si presaram in jurul salatei, ardeiului si cam atat. Acum stiu ca este si ingrasamant natural, doar sa fie obtinuta din lemne sau vegetale uscate. Cum o sa o folosesc? O sa pun in cuiburile de la rosii, inainte de plantare si o sa fac si lesie, adica apa de cenusa cu care voi uda plantele din cand in cand. Toate tratamentele plantelor eu le fac dimineata dupa ce s-a ridicat roua sau seara, niciodata pe caldura mare si pe soare puternic,  chiar si prasitul.

6. Compostul 

Nu exista gradina de flori sau de legume care sa nu aiba gramada ei de compost. Acesta, compostul, nu prezinta decat avantaje din punct de vedere ecologic: in afara de faptul ca va permite sa aveti intotdeauna la indemana un ingrasamant natural, este si o  metoda foarte buna de a recicla o mare parte din resturile naturale  si de a reduce volumul cosului de gunoi menajer. Pentru a obtine un compost reusit, trebuie sa tineti cont de trei elemente esentiale: o drenare a apei si un grad de  umiditate adecvate, o buna aerisire si in al treilea rand resturi corect alese.

Ce sa puneti in compost?

Resturile pe care le puteti integra in compozitia compostului se impart in doua grupe, pe care trebuie sa le repartizati in parti egale.

A) categoria materiilor “brune” sau uscate : iarba uscata tunsa de pe gazon, zatul de la cafea , cenusa de lemne, rumegusul si talasul, cocenii de porumb, acele de pin(nu multe), anumite cartoane subtiri si neimprimate( cofraje de oua, rulouri de la servetele de hartie si de la hartie igienica), paiele, frunzele cazute toamna, pamantul si mranita luate de pe fundul ghivecelor de flori si pamant de gradina.

B) categoria materiilor “verzi” sau umede : resturi de legume si fructe (nu putrezute si nu bolnave), iarba proaspat taiata de pe gazon, florile ofilite, algele, cojile de fructe uscate (nuci, alune, migdale), coji de legume bine maruntite, balegar proaspat, coji de oua sfaramate.

Resturile pe care nu trebuie sa le puneti:  toate deseurile animale (carne, grasimi, produse lactate) ,  materiile grase vegetale (uleiurile ), coji de citrice caci nu se descompun, cenusa de la carbuni, plante si fructe bolnave, radacini si seminte de buruieni, plante tratate cu ierbicide, frunzele de nuc si rubarbara .

Unde depozitati compostul?

Nu se separa compostul de sol. Ramele trebuie sa urce ca sa faca procesul de transformare a resturilor in compost. Puteti incepe cu o structura constituita din materiale lemnoase neprelucrate, cum sunt crengile. Asta va asigura aerisirea si drenarea apei. Puteti continua cu crengute mai mici,  aschii de la taiatul lemnelor, apoi continuati cu straturi alternative de deseuri uscate cu deseuri umede, fiecare strat avand aproximativ 20 cm. Daca locuiti aproape de mare, puteti adauga starturi de alge de 10 cm grosime.

De ex. puteti aseza un strat de resturi de la bucatarie amestecate cu cenusa si reziduuri ierboase, apoi un strat de gunoi de paie. Cu o grosime intre 20 si 30 de cm, al doilea strat este compus din resturi organice mixte si faramitate. Puteti   turna peste fiecare strat ingrasamant lichid din urzici ori stropiti totul cu 10 litri(o galeata) de apa pe metru patrat. Gramada poate fi un pic mai inalta de un metru si la sfarsit se acopera cu un strat de frunze, paie sau resturi de gazon.(Gradina de legume ecologice de Agnes Gedda)

Daca nu ploua se uda din cand in cand. Gramada e bine sa fie limitata pe margini cu caramizi sau scanduri si cand se foloseste se desface o latura si se ia de dedesubt. Oricum, nu se foloseste inainte de doua,  trei luni, vara sau de toamna pana primavara,  daca deja ati facut acum gramada.

51 Responses to Îngrășământ natural pentru grădină de legume și pomi fructiferi

  1. Pingback: Corneliu Baba(18 noiembrie 1906 – 29 decembrie 1997), pictor român « Supravietuitor's Blog

  2. Pingback: Lolita sau Loreley? « Gabriela Savitsky

  3. Foarte bun articolul, stimata doamna Elisa!
    Am achizitionat si eu cartea pe care o precizati aici. Este utila.
    Va recomand dvs si celor interesati, cartea:

    Paradisul Meu – Experienţa de 32 de ani a unui specialist în legumicultură şi pomicultură biologică

    Autor: Heinz Erven
    Editura: Altius Media
    Anul apariţiei: 2006
    Colecţia: Agricultură ecologică
    Pagini: 104 (14×20 cm)
    Preţ: 9,90 Lei

    Multa sanatate si numai bine, tuturor!

    • Da, am si cartea asta, am ce citi la iarna :)
      Mai greu este sa punem in aplicare tratamentele cu insecticide si fungicide din plante, eu inca nu-s convinsa ca daca renunt la chimicale voi mai avea ceva in gradina, de cules :(

      • Cartea >Paradisul meu< se citeste foarte usor si foarte repede. Este o incantare.
        Referitor la tratamentele naturale vs. chimice, cred ca nu avem incotro si va trebui sa renuntam, in viitor, la cele chimice. Pe cele naturale, nu este usor sa le folosim, pentru ca trebuie, in primul rand, sa stim foarte multe, iar in momentul de fata suntem, inca, indepartati de natura. Iar cu cele chimice este foarte simplu sa obtinem rezultate, daca este sa le comparam intre ele.
        Apropierea de natura este viitorul. Si aici ma refer la noi toti, ca specie. Altfel, nici nu vreau sa ma gandesc cum va arata specia umana peste 100 de ani.
        On topic: eu am "pudrat" cu cenusa plantutele de varzoase, pana la stadiul de rasad "matur", impotriva puricilor si a dat rezultat.

        • P.S. Am uitat sa spun ca in cartea Paradisul meu, este prezentat un sistem foarte simplu prin care se poate produce compost cu ajutorul ramelor, iar zatul de cafea si cojile de oua (macinate) sunt preferatele ramelor. Imi pare rau ca nu am apucat sa incerc, acest sistem, anul asta…
          V-am spus asta, pentru ca poate va hotarati sa o cititi mai repede si nu mai asteptati iarna… chiar daca nu mai este atat de mult.

          Va doresc numai bine si multa sanatate!

          • Pai, din carte am scris si eu cum se propune compostul, din carte, textul respectiv este cu ghilimele.
            Eu am facut si noi facem de ani de zile, dintotdeauna compost insa nu dupa strict regulile ce le-am gasit acum, adica aruncam tot acolo si coji de citrice caci nu stiam…
            Intotdeauna toamna sotul meu aduce din gramada trei , patru saci cu compost si in el seman rasadurile si apoi le repic tot in el, deci pentru mine nu-i ceva nou, doar ca acum am scris o teorie demna de urmat la fabricarea compostului :)
            Si eu va doresc numai bine si sanatate!

        • AC,
          stiu ca-i usor de citit,insa eu nu o citesc deodata toata ci pe titluri de interese pentru a face si postarile pentru ca mi-e mai usor sa revin pe blog sa citesc ce ma intereseaza decat in carti.
          Mie nu mi-ar fi greu sa prepar substantele de stropit , adica fungicidele si insecticidele din plante, problema mea este ca nu am incredere ca-mi voi salva plantele astfel, asta si ziceam in precedentul comentariu: nu am incredere fiindca am incercat cu macerat de urzica anul trecut….o perioada

  4. Elise,
    Ți-am spus că sunt responsabilă cu grădina , doar în parte- șeful este soțul.
    Îi comunic imediat cum stă treaba cu cenușa. El se duce săptmânal la căsuță și face foc, trebuie să păstreze cenușa.
    Îmbrățișări !!!

  5. Multumiri,Elisa pentru articol.
    Am mai invatat cate ceva,de exemplu cojile de oua eu le aruncam si folosim destule,deacum stiu unde sa le arunc,la fel si zatul de cafea!
    Toate cele bune!

  6. este o contradicție în ceea ce ai adunat în articol :
    „Resturile pe care nu trebuie sa le puneti: … cenusa de la carbuni …”
    și
    „De ex. puteti aseza un strat de resturi de la bucatarie amestecate cu
    cenusa si reziduuri ierboase …”
    deci, se pune sau nu cenușă la compost ? eu am centrală pe lemne și cenușă de fag, cât încape ! și vreau s-o folosesc.
    foarte util compendiul.

    • Tamara,
      nu-i nicio contradictie: cenusa de lemne este buna si cenusa de carbune nu este buna. Asa am si scris.
      Eu nu “am adunat “in articol , regret ca nu ai vazut ghilimelele , care dovedesc ca este citat din cartea de unde am citit. Deci, acolo unde sunt ghilimele este reluare din carte,asa cum se obisnuieste cand copiezi un fragment de altundeva si restul este experienta mea completata cu ce-am mai citit din alte carti (in “Gradina de legume ecologica “nu scrie despre cenusa ca ingrasamant ci doar pentru compost ).
      Deci, la compost si in toate alte tratamente in care se vorbeste despre cenusa este vorba de cenusa de lemne. Cea de carbuni contine metale grele si de aia nu este buna. Acum ai inteles, Tamara?

      • da, mulțam de răspuns. am cerut detalii pentru că în cenușarul centralei mele pe lemne, regăsesc atât cenușă, cât și cărbuni formați din arderea lemnelor. bănuiesc ( pentru că nu știu șigur ), că acea cenușă de cărbuni este cea de la cărbunii pentru grătar ? sau cei din bilele acelea de cocs pe care le foloseau bunicii în sobă ?
        nu am vrut să-ți aduc vreo ofensă spunând că ai adunat, pentru că nu-mi imaginez că nu știi ce este acela un compendiu. că doar nu era să transcri toată cartea citată !
        și eu fac compost și nici eu nu știam că nu se macerează cojile de citrice.
        ceea ce am citit în articolul tău, am găsit separat despre fiecare pe net. faptul că le-am găsit adunate pe toate la un loc, nu face decât să ne fie foarte util.
        dacă ai completa articolul și cu ceva despre var ( chiar dacă nu este fertilizator dar ajută cred la îmbunătățirea pământului ), cum, când, cât și pentru ce-l folosești ( pentru că am văzut asta la tine ), atunci articolul ar fi supercomplet.
        ( PS. cenușa de la centrală să o cern ca s-o separ de bucățelele mici de cărbune când o folosesc , sau pot să pun și acele resturi de lemn ars ? )
        mulțam

        • Ha, ha, ha…stiu ce-i ala un compendiu. Este prtentios termenul pentru bietul meu articol.
          Dau cu citat ce iau din carti sau de pe net , fiindca, am vazut pe net atatia care scriu despre una despre alta fara sa precizeze de unde s-au informat si asta nu-mi place si n-o voi face si eu.
          Articolul asta poate fi completat de cine vrei tu si cu ce vrei.

          Si acum sa facem teoria chi….adica a carbunelui ;)
          Carbunele este acel combustibil care se scoate din mina si care arzand va da cenusa insa si metale grele si alte minerale toxice pentru plantele noastre.
          Cocsul este un produs de sinteza, el se fabrica in cocserii si se foloseste la furnale.
          Ceea ce cumparati voi pentru gratar din supermarket este mangal si anume resturi nearse prin arderea lemnelor si acesta se face de catre unii producatori intr-un fel anume.
          Ceea ce-ti rezulta tie in soba cu lemne este , la fel, lemn nears, pe la noi se spune taciune nu carbune.
          Deci, tu poti folosi integral cenusa de lemne din soba ta insa noi cernem cenusa ca sa obtinem doar pulberea si restul merge la compost( fiindca si cand ardem noi resturile din gradina ramane si taciune.

          Daca mai ai neclaritati , aici sunt :)
          Cu drag, pentru toata lumea.

          • mulțumesc elisa, acum m-am luminat :)
            tot mai aștept informații despre folosirea varului, pentru că am văzut prin pozele tale că l-ai folosit și ai dat unele explicații (întrebată fiind de un/o cititor/cititoare, nu mai știu) dar au fost destul de sărace.
            și cum văd că acest articol este destul de alaborat, poate ne povestești din experiența ta practică și din informațiile tale, despre ( repet ) cât, cum, unde, când – ca timp – și pentru ce se folosește ?

  7. Salut.Jos cu palaria la cele relatate despre ingrasamintele naturale.Multe din ele le folosesc,dar administrareao fac toamna cand nu sunt plantele in pamant.Mie frica sa nu”ard”plantele punand direct ingrasamant,fie gunoi de grejd,gunoi de la gaini,cenusa.Nu am pus niciodata urzica tocata.Eu primavara,le culeg,toc marunt si amestec cu faina furajera si le dau la gaini.Zatul de la cafea este cam 5-10% din totalul ingrasamintelor folosite vara insa(am mai scris)dupa ce totul este pus in pamant,in special rasadurile si florile le ud cu amestecul gunoi de la gaini(gainat)+apa de ploaie(cand se termina cele 2 butoaie de 200+200l,atunci mai folosesc apa de la robinet(las apa de la robi.sa stea minimum 80re).Cojile de oua,urcate si tocate marunt(am moara furaje)le dau amestec la gaini(ouale nu se sparg asa usor datorita calciului)…

    • Aurel21…,
      nu, plantele nu se ard cu gunoi si gainat, fac asta de zeci de ani si nu s-a intamplat, crede-ma.
      Pentru mine, cred, nu-i suficient sa pun ingrasamantul numai pe terenul gol, cel putin la rosii, ardei, vinete, castraveti si fasole urcatoare, crede-ma…este incredibil ce mult conteaza sa le hranesti si in timpul vegetatiei.Numai incearca .
      Intr-un an am avut un arac de 3 metri inaltime cu vreo 10 fire de fasole in mijlocul ardeilor la care puneam mereu zeama de gainat. Ce crezi? Culegeam fasole cate-o galeata o data de la acel arac si pastaile erau late si lungi, de guinnes book.

  8. Fiind gradinar “de balcon inchis”, maricel , pot sa-i spun terasa, anul acesta am hranit plantutele mele cu gainat cumparat dela florarie. A fost perfect pentru prima data. Diluat 1/20. Am folosit solutia la udat. Tot timpul adica nu am alternat cu apa normala. Rezultatul a fost ca nu am avut plante bolnave, iar frunzele de un verde “perfect”. Sunt si acum vesele chiar daca temperatura coboara la +5 grade. Am inca ardei dulci pentru omleta si iuti pentru…. iar busuiocul ma revigoreaza. E drept ca si solul are un rol. Combinatia celor doua o consider esentiala.

    • Dumi,
      mie mi s-a terminat busuiocul in casa, nu-i place schimbarea :)
      Cat poti sa ai peterasa ca sa culegi zilnic pentru mancare? cateva capsule.
      Mai am si eu niste ardei iuti pe plante dar nu stiu daca vor rezista pe iarna ca nu-s prea la lumina, am pus trandafirul chinezesc pe fereastra blocand astfel lumina (cand nu-i soare) si asa….
      Mie-mi spui de gainat? Pai cu ce am cresut eu legumele timp de zeci de ani cat am crescut gaini, pana in 2006 cand ni le omori tembelul ala cu “aviara gripa ” :(

  9. Tamara,
    despre var este in articolul precedent, el fiind un adaos la sol.Citeste-l,este f interesant.
    Fa intai testul/testele pe care le-am dat acolo, vezi daca ai sol calcaros sau nu. Daca ai sol argilos, adica greu, atunci poti adauga var nestins sub forma de pulbere.
    Eu am pus la ceapa si usturoi ca sa atac viermele de sarma, sa nu se strice ceapa. Cand? Cand vad ca frunza de ceapa se increteste elicoidal si apoi smulgand ceapa vezi ca-i stricata de la radacina. Am dat chiar de doua ori.

  10. mulțam fain
    sunt abonată la articolele tale, dar acela nu știu de ce, nu mi-a intrat pe mail.
    am să-l citesc și-am să-mi iau notițe :)

  11. Salut,draga mea Elisa,
    cand dai recomandari de specialitate ,eu ma retrag sau ma abtin,fiind inafara temei.

    Ma tot gandesc sa-ti cer parerea in legatura cu condimentele ce ne stau la indemana pe perioada de iarna,pe cele uscate in conditiile cele mai ecologice.Eu am busuioc uscat,cimbru,marar,ardei iute.,salvie….si bineinteles seminte de coriandru,piper,mustar,chimen. Iar pt.salate seminte de pin,in,floarea soarelui,alune de padure,fistic.

    In 23 nov.saptamana viitoare e ziua mea si de obicei e un festin traditional.In fiecare an i-am uimit cu cate o noutate de preparat.Imi poti recomanda o salata care sa rupa “gura”targului?Iti multumesc anticipat! :lol:

    • Dora,
      cum adica, ai aceste condimente, toate, uscate de tine din seminte si plante crude? Ori le-ai cumparat din magazin?
      Ce parere sa am, eu fara coondimente nu stiu sa fac de mancare fiindca nu pun sare, deci iute si aromat…cat cuprinde :D
      O salata? Pai aia de boef e mama salateleor, dupa parerea mea,cu carne de vita(vaca) fiarta in supa, adica rasol, sau alta carne moale , dar am constatat ca cu pasare nu-i la fel de buna salata aia ca si cu vita.
      Apoi, daca faci chef cu mancaruri depost spune-mi, am olista intreaga de salate de post.

      Dar, daca vrei altceva uite: SALATA CALDA DE PASTE-PENE- CU LEGUME
      400 g paste-pene, 2 dovlecei, 2 vinete mici, 2 ardei rosii copti decojiti, 400g rosii cherry, 2 catei de usturoi, 18 bulgari mici de mozarella,100 ml ulei demasline, 1 lingura cu cimbrisor maruntit, sare, piper.
      Ceapa si usturoiul se toaca marunt , se pun sa se caleasca 5 minute in 2 linguri de ulei. Scoate din tigaie, adauga ulei si prajeste dovlecelul taiat pe lungime in doua si apoi in felii de 1 cm grosime,peoparte si pe alta, dar nu pana se fac fleasca, doar superficial sa se rumeneasca.
      Scoate-i din tigaie pune-i peste ceapa calita,schimba uleiul si prajeste vinetele taiate tot asa ca dovlecelul. Scurge-le de ulei si aseaza-le deoparte.
      Daca ti-a ramas ceva in tigaie dupa vinete, spal-o sau ia alta tigaie in care le pui pe toate, fara sa le zdrobesti, nu maipune ulei ca cele fripte au destul acumulat, adauga sarea, piperul si cimbrisorul dar si rosiile cherry, acopera si lasa 5 minte. Intre timp ai fiert penele (pastele italienesti) 10 minute ( sa nu se desfaca la fiert in bucatele), scurge pastele, toarna-le intr-o salatiera, stropeste-le cu putin ulei si amesteca usor sa nu se zdrobeasca.
      Adauga legumele inabusite si ardeii copti taiati fasii de un deget de groase, amesteca usor , orneaza cu mozarella si cu busuioc-frunze .
      Tre’sa fie demential de buna.
      Apoi, eu cand faceam chefuri, nu omiteam salata de ciuperci cu sos tartar, era o bomba pentru cei suferinzi de fiere :) ))))

  12. Ola-la-la-la!

    E tare buna salata cu paste si as avea cam de toate,dar preparate calde mi-am propus:creier pane,carnaciori si bucati de carne de porc la cuptor ,iutari cu branza la cuptor si sarmale din carne si cu pasat.

    Aperitive:un platou cu sunca,cascaval umplut,ceapa umpluta su ciuperci,kaiser si rozmarin,limba cu masline .In boluri de ceramica pun ghiveci de fasole verde,ghiveci de galbiori,conopida cu maioneza,salata de gogosari in sos de mustar,muraturi asortate.Pentru mancarurile calde iahnie de fasole uscata si orez cu sofran.

    Am salata bokczai si cu asta nu stiu ce sa fac.Poate cu macrou afumat.Merg capere? Tin mult sa le folosesc cumva.Acum 2 ani am facut o salata grozava ,dar am uitat reteta.De ziua mea nu tin post,o fac cand sanatatea mi-o cere.

    Nu am uscat toate condimentele eu, doar cele pomenite in prima parte a comentului.Acum am verdeturi proaspete de coriandru,rozmarin si desigur patrunjel,telina si marar.

  13. Elise,
    Am trecut să văd ce faci tu într-o duminică cețoasă de toamnă târzie!
    Și să te salut frumos!

    • Gina, sunt pe moarte, ori asa tre’sa fie cum ma simt eu azi, cumplit de rau, dar am si un motiv incredibil: nici-o fapta buna nu ramane ne pedepsita. Patii :( ceva acu’
      doua saptamani :( ((((((

  14. Elisa,

    iti multumesc!

    Imi pare rau sa aud ca nu esti bine.Sper sa nu fie ceva grav. :lol:

  15. Multumesc !
    Informatiile gasite la tine le-am folosit in gradina si au fost de un real folos.Cand am aflat ca cenusa este buna de ingrasamant, nu am mai aruncat la tomberon ,am imprastiat prin gradina, apoi udam,am udat cam la 2-3 saptamani cu apa de gainat,am facut si macerat de urzica.
    Rezultatul a fost peste asteptari.
    Noroc cu internetul ,daca ma luam dupa gradinari cu experienta din jurul meu nu aveam asa realizari,au ramas cu gura cascata ce am facut eu ca gradinar incepator,ei nu puneau nici un ingrasamant in gradina si se mirau de ce nu mai au roade.
    Acum am imprastiat gunoi de grajd putrezit ,am imprastiat cenusa,am pus frunze uscate ,am invatat si mai am destule de invatat.
    Nu ma asteptam sa imi placa,dar gasind inspiratie pe net am avut curaj sa ma apuc de gradinarit.
    De unde la inceput eram sceptica ca va fi ceva ,pana la urma a fost un an foarte bun ,asa ca anul asta piata mi-am facut-o din gradina.
    Multumesc,inca o data ca impartasesti cu noi experienta ta si informatiile tale.

    • Mihaela, aminteste-mi, te rog, despre tine, nu stiu ce-am mai povestit noi ( Mihaela au fost mai multe pe aici :) ). Acum ai si blog, deci nu-mi amintesc de tine, poate mi-ai scris mai mult pe privat, insa aici nu erai in asteptare, deci noi am mai vorbil :)

  16. Am uitat sa spun ca la stropit am folosit si Humusil,un ingrasamant natural facut de rame,foarte bun.

  17. Pingback: Excursia « Ioan Usca

  18. Elise,
    Când faci o pauză- răspunzi unor întrebări simpatice-

    http://incertitudini2008.blogspot.com/2011/11/sinceritatea-absoluta.html
    Pupici!!

  19. Mda. Si am mai spus ca le-am fortifiat constant. Contrar indicatiilor din prospect. Ca “parazitul nu doarme”.
    Acum, ca vine vremea “taclalelor” ce faci? Acumulezi sau te pregatesti de vorbit?. Pana nu adoarme comentatorul.

    • Ha! La doi comentatori in trei zile ? E ca si aia, sa faci trei papari din doua oua, da? ;)
      Voi sunteti inspiratia mea. Cand am fost indragostita”"” aveam si inteligenta mai ascutita :D
      Sunt in groapa unei parabole cu ramurile orientate in sus si ori pe care latura ma catar alunec ‘napoi in groapa :(

  20. Elisa,
    a fost ieri cheful de ziua mea!

    ce sa-ti spun ? ,a fost nemaipomenit; prietenii mei prezenti in nr. de 1a(desi eu asteptam cel putin 15) s-au intrecut intre ei.A fost o seara superba cu aducri de aminte,auditii si dans si degustari de preparate si delicateze,printre care unele inedite.:) Ce mai? a fost un succes si o buna dispozitie de care chiar aveam nevoie.Explozia de flori primite mi-a umplut sufletul de bucurie si fericire suprema. :lol:

  21. La multi ani! inca o data iti urez sa fii sanatoasa si restul il face sotul tau pentru tine :)
    Ma bucur ca ti-a reusit si lumea s-a simtit bine. De fapt nu-mi amintesc sa ma fi dus undeva, pentru cateva ore, la un patry si sa nu ma simt bine. Conteaza anturajul.

  22. Iti multumesc si eu inca o data!

    Acum trebuie sa ma odihnesc! Sunt chiat franta.Noapte buna! :lol:

  23. De asemenea, la compost nu se recomandă folosirea frunzelor de castan, pe lângă cele de nuc.

  24. Multumesc pt articolele tale, le citesc de ceva vreme – din nefericire nu le-am citit pe toate la timp :) – , le mai si aplic pe cate unele, dar n-am comentat niciodata.
    Acum am o nedumerire: Oare de ce nu se pun frunzele de nuc – si de castan – in compost?
    Intreb pt ca eu le-am pus deja in compost toamna trecuta, si pe cele de la nuc si pe cele de la castani, iar acum ma gandesc daca sa folosesc sau nu compostul acela la toamna…
    Exista vreo explicatie?
    Tnx pt raspuns.
    funny

    • Funny, cred ca frunzele de nuc, ca si cojile de nuci, alea verzi si inainte de a cadea, sunt toxice, au niste substante care nu plac, nu fac bine legumelor. Despre castan nu stiu, poate tot asa.
      Dar, unde ai citit asta nu precizeaza si motivul?

  25. CUM AS PUTEA SA PRIMESC SI EU CARTEA PARADISUL MEU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.