La sfarsit de 2013

Draga mea, mamico! Nu ai trait sa vezi minunea din ’89. Nu ne trecea noua prin minte ca se va putea intampla asa ceva vreodata si s-a ‘ntamplat. Ne-au dat, mamico, pamantul inapoi. Da, doar pamantul, caii si platforma cu care caram pepeni si coserile cu cirese, la piat, nu le-am mai vazut. Nici semanatoarea, nici celelalte masini agricole, nici speranta ca va fi mai bine, mamico, nici aia nu ne-au dat-o inapoi. Nici speranta ca in casa, pe care, cu atata truda si cu ajutorul vostru am cladit-o, va creste nepotica noastra – apropo, ziceam atunci sa punem parchet peste tot si pe hol si pe scara ca stii cum sunt copiii mici, se tarasc pe jos, se aseaza cu funduletul pe trepte si sa nu le fie rece, ca lumea punea piatra rece pe atunci – nu ne-a dat-o inapoi. De fapt astia de acum, mamico, i-au izgonit pe copiii nostri, pe toti, care unde a vazut, cu ochii, o speranta de viata mai normala decat in scumpa noastra patrie, Romania. Si dupa 24 de ani, nu numai ca romanilor le merge mai rau ca inainte (caci cine draq avea dorinte sa plece peste granita in vremurile alea, aveam noi astfel de nevoi? ) dar ne-au luat, mamico, bucuria de a fi bunici in tara la noi, pe limba noastra romaneasca. Pai, Luci, mamico, este si grandmother in California si  Oma in Germania, eu sunt gandma, dar mi se spune maica, asa a vrut Dumnezeu sa se’ntample ca fetita lui Cosmin, dragul dumitale nepot, sa ne spuna maica si taica, asa cum va strigam noi toti pe voi, dragii nostri parinti.

Si n-ar fi nimic ca suntem grandma si grandpa, dar o simtim atat de dureros cand copilasul, de unde, cand era de 6 luni, pana pe la doi ani jumatate, era tot o bucurie cand ne intalneam pe video chat, de la o vreme nu mai avem audienta 🙁  Nu o mai putem capacita, nu intelegem ce spune si nici ea nu-i interesata de limba noastra cea romaneasca.

Era asa de draguta odata, cam acum o luna si ceva, statea in patul ei cel nou, treisferturi (asa cum is bicicletele treisferturi, is si paturile ), rezemata de capul patului si cu tableta se uita la desene. Noi vorbeam cu Cosmin romaneste, normal si la un moment dat Cosmin a intrebat-o daca intelege ceva din ce vorbim noi. Ea da din cap ca nu. Noi radem sa ne prapadim, cum nu intelegi, Lara, daca stii sa raspunzi? Apoi la insistentele tatalui ei, cum ca poate intelege un pic, un pic, a dat din cap ca DA si a facut un gest catre tata-so cu mana, care spunea”lasa-ma’n pace,  nu ma mai tachina”.

Asa ca, mamico draga, asta-i durerea noastra cea mai mare, suntem bunici pe limbi straine si de video chat.

——————————————————————————————————-

Scrisesem in Ajun de Craciun, probabil ca eram cam trista. Nu este cazul, suntem sanatosi si asta e tot ce conteaza, pe langa faptul ca ei, copiii  nostri, sunt sanatosi. Iar azi, 31 decembrie, m-am pregatit asa ca de obicei, cu de toate: coasta si carnati afumati cu hrean, ciorba de perisoare, friptura cu mere, jumari, sfecla rosie cu hrean, strudel cu visine, cozonac cu mac, prajitura „Adela”. Cu toate astea nu ma bucur de mancare, doar o mananc ca-mi place  :D, am mult peste greutatea mea obisnuita  🙁 si bunatatile te imbie.

Inchei cu gandul la cei care mi-au deschis, anul acesta, 2013, blogul spre a se b ucura impreuna cu mine de ceea ce am scris. Ideea este ca toata lumea care revine intr-un loc, revine fiindca-i place ce vede, ce citeste, ce afla, pozele ori altceva. Am inceput pe spatiu privat la sfarsitul lui 2010 si iata cata lume m-a vizitat de atunci, mai mult de 1,5 milioane de pagini deschise in trei ani.

             Page Views                 Unique Visits     First Time Visits   Returning Visits
Total 1,654,696                    963,970               709,386                 254,584

Year     Page Views      Unique Visits    First Time Visits    Returning Visits
2013    166,795             106,021             80,429                       25,592
2012    687,342            418,542             304,208                   114,334
2011    747,485             411,470            302,439                   109,031
2010   53,074                27,937                 22,310                         5,627

Tuturor vizitatorilor mei din toti anii astia, ani care coincid cu viata mea de bunica, va doresc un An Nou Fericit! Un 2014 asa cu vi-l imaginati! Un An 2014 cu impliniri de vise! Un An Nou cu realizari pe sufletul vostru!

LA MULTI ANI!

21 Responses to La sfarsit de 2013

  1. Pingback: La mulți ani! | my heart to your heart

  2. Draga Elisa, cam triste vremuri traim, cel mai trist e ca au plecat copiii in alte tari…
    Iti doresc un An Nou mai bun, multa sanatate, bucurii si poate ajungi in Australia in 2014!
    La multi ani!
    Cu drag,
    Gabi.

  3. Ce deprimantă scrisoare a plecat spre stele! Dar dacă mă gândesc bine, nefiind scris vreun nume, conţinutul poate fi semnat de cel puţin un sfert din numărul total de locuitori ai ţării, ceea ce este şi mai trist.
    Mă bucur că partea doua a postării schimbă tonul . Viaţa merge înainte şi ne obligă să ne adaptăm.
    Speranţa în mai bine să înflorească în sufletul tău şi reuşitele şi visele împlinite să curgă lin în viaţa ta. Noul An 2014 să fie un an mult mai bun decât cel care a trecut !
    LA MULŢI ANI CU SĂNĂTATE !

    • Multumesc, Aurora!
      Daca nu scriu ce simt, la un moment dat (caci simtamintele nu-s batute-n cuie 🙂 ), atunci ce sa scriu? Cu totii, asa cum spui, avem momente si momente, pe unele, simt ca trebuie sa le imortalizez si unde daca nu pe blogul personal?
      Multumesc mult de vizita, de urari, de sufletul pe care l-ai lasat aici, pentru mine, pentru toti cei asemenea 🙂 Te imbratisez.
      La multi ani cu sanatate si bucurii!An Nou Fericit!

  4. La multi ani sanatosi!

  5. Sa aveti parte de un 2014 de vis . LA MULTI ANI!

  6. La multi ani sanatosi! Trist mesajul, dar si eu simt la fel. Inca nu am nora si nici nepot , dar am baiat plecat. Anul asta a fost primul in care am facut sarbatorile fara el. Stiu cum este si ce simti.
    Iti doresc sa ajungi la ei anul asta . Copiii sunt mai capriciosi cand sunt asa mici. Ca sa vorbeasca romaneste este rolul parintilor . Ei trebuie sa insiste.Sunt sigura ca parintii vorbesc romaneste!. Poate cand va mai creste va veni in vacanta sa stea la voi. Nu se stie niciodata si trebuie sa speram mereu.
    Inca o data sanatate, voie buna si La multi ani sarbatoritului.

    • Gata, Gabriela, am trecut la o etapa superioara (un post mai sus 🙂 ). Pornim cu dreptu’ intr-o noua aventura a vietii…si cu roaba 😀
      Sa ai vesti bune de la copii! Sa fii sanatoasa!

  7. Da Elisa, asta traim multi dintre noi! Si cand ma gandesc ca bunicul meu a murit paralizat pt ca n-au mai venit „americani” sa ne dea totul inapoi. Iar acum, daca-r vedea ce-am capatat inapoi, ar paraliza din nou. Si eu sunt tot o bunica cu nepot afara, doar ca al meu fiind mai mare si nascut aici, inca nu si-a uitat limba.
    Nu-i nimic, asta trebuia sa traim, mai mult ca sigur avem ceva de indreptat in aceasta viata, eu, tu, dar mai ales NOI TOTI, si pana nu intelegem acest lucru, n-avem decat sa acceptam ceea ce traim.
    Sa fim sanatosi, sa ne bucuram ca ai nostri sunt bine acolo unde sunt si sa speram ca odata tot se va intoarce roata si pt noi.
    Liniste si pace-suflet, acceptare si bucurie! Sanatate si prosperitate in minunata ta gradina! La multi ani!

    • floramariana, pana una alta noi nu mai putem face nimic intr-u’schimbarea situatiei asteia 🙁 Din pacate 🙁 Dar putem, totusi, face ceva, sa depasim 😀
      La multi ani, draga mea!

  8. Elisa, iti doresc sa ai parte in anul 2014 de cea mai buna sanatate,de cele mai frumoase clipe de fericire, sa te bucuri de tot ce-ti este drag si nu in ultimul rand LA MULTI ANI!.Ridic un pahar de sampanie in cinstea ta.Cu drag, Violeta

  9. Dragă Elisa,
    Îţi citesc de mai mult timp articolele, dar în acest articol m-am regăsit total. Eu incă lucrez (tot în învăţământ), dar sunt aproape de pensie. Şi fiica mea este plecată, tot ce ai scris am simţit şi simt pe propria-mi piele. De câte ori ne întâlnim sub marea bucurie a revederii se ascunde o tristeţe pe care copiii şi nepoţii mei nu o pot înţelege( sau poate că da?). Raţiunea îmi spune: lor le este foarte bine, au ceea ce în ţară n-ar fi avut, deci şi eu trebuie să fiu fericită. Amândouă ştim că nu este deloc aşa. Noi ne dăm seama de lucrurile pe care le pierdem, dar şi ei pierd, din păcate. Eu sper din tot sufletul să nu-şi dea seama niciodată de cele pierdute.
    Îţi doresc multă sănătate iar momentele de tristeţe să fie cât mai rare cu putinţă!
    Cu prietenie,
    Constanţa

    • Constanta, eu am scris si astfel am depasit starea aia; am scris eu undeva, prin blog, ca , si cand eram tanara, scriam felicitari, ori chiar scrisori, rime ori ganduri nerimate si atat: nu le mai trimiteam, dar eu ma simteam ca si cand… 😀
      Asa sa faci si tu, e atat de simplu sa spui cuiva, oricui, ce te macina, ce te doare, ce te….si jumatate din suparare este stearsa. Oricum, atunci era inainte de Sarbatori, acum este DUPA, mare diferenta.
      Sa nu te superi ca nu ma mai conectez la starea aia, ma uit la poze, le pun pe fb, suntem bine, deci e OK.
      Te imbratisez. Noua asa ne-a fost dat: daca nu era asa, vedeam eu lumea larga??? Neee, deci hai sa vedem partea buna a lucrurilor si din punctul nostru de vedere, noi suntem avantajati, oricum ar fi.

  10. Foarte frumos si emotionant….Din pacate ai dreptate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.