Parfumul preferat

Datorez Gabrielei aceasta postare si-i multumesc ca mi-a amintit ca sunt femeie. Nu ma duc la coafor – cafemeile – nu la manichiurist, nu la croitoreasa (designer vestimentar, pardon ). Dar ma parfumez discret – ca-i scump – cand ies din casa. Deci, daca aveati vreo indoiala, da, sunt femeie.

Cand am fost prima oara la copii, in Australia, nora mea m-a dus la un magazin – nu-i bine, trebuia sa spun supermarket, mall sau cum? – si mi-a ales J Lo. Foarte fin, foarte discret, nu foarte dulce ca nu-mi plac , usor, diafan si care ma face sa ma simt foarte bine cu mine insami.

DSCN5162

Prin 2013 s-a terminat asa ca am cautat la Brasov. Nu aveau J Lo asa ca am luat Beyonce. E un pic mai tare, mai patrunzator dar nu strident. Parca este parfumul viorelelor de primavara (toporasi). Dintre cele doua il prefer pe primul, e mai plin de amintiri, are o istorie importanta pentru mine si o sa-l mai caut. Iar ambalajul lui in forma de diamant neslefuit ii da un aer distinct.

DSCN5163Dintre toate simturile pe care le are un om, simtul olfactiv este determinat la mine. Fereasca Sfantul sa vorbesc cu cineva si sa …dar mai bine nu zic.

Cred ca de aia imi plac si florile, desi unele nu au miros, mie-mi sugereaza un miros fiecare floare. Petuniile miros seara ca si regina noptii, trandafirii rosii m iros tot timpul, muscatele, o, da, muscatele miros special, dar  nu florile ci frunzele. Si orhideele  miros dar eu n-am avut noroc sa nimeresc una din aia.

Legat de miros, nu agreez dara pe care o lasa unii, cu care ma intersectez pe strada, de la prea mult si prea puternic deodonant.

28 Responses to Parfumul preferat

  1. Am vrut sa scriu „determinant” nu determinat, dar daca ma duc la editare sa corectez iar imi da error ca la cinci incercari de publicare, asa ca, ma scuzati de greseala. Astept comentariile voastre si indicarea parfumului preferat.

    • Oooo…dacă e să vorbim despre parfum risc să devin plictisitoare sau cicălitoare sau enervantă :)… Mi-ai atins o coardă sensibilă. Nici eu nu merg la coafor, nu mă vopsesc, manichiura şi pedichiura mi le fac singură, nu m-am epilat la salon niciodată ci doar acasă, singură. Nu port bijuterii decât un inel (cu valoare sentimentală) şi o pereche de cercei simpli şi discreţi. Dar parfumul…o parfumul …este bijuteria mea preferată…
      Un parfum, bine ales, mulat pe personalitatea purtătorului, are întotdeauna o putere magică. Te face să te simţi fericit şi îţi poate trezi de multe ori amintiri de mult uitate.
      Am câteva parfumuri, cu personalitate, şi pline de senzualitate, uşor excentrice, pe care le folosesc în funcţie de starea mea de spirit din momentul respectiv:

      1. „Classique” / Jean Paul Gaultier, preferatul meu, feminin dar nonconformist…

      2. „Delice” de Cartier, un parfum divin de delicios, vesel şi ultrafeminin.

      3. „My Insolence” / Guerlain, jucăuş, pudrat, dulce-fructat.

      4. „Mitsouko” / Guerlain, deosebit, plin de mister, casual- sofisticat, condimentat.

      5. „L’Instant Magique” / Guerlain, foarte foarte elegant, emoţionant, un parfum care îţi rămâne în memorie. Elisa, ţi-l recomand cu căldură!!!

      Te pup şi să râmâi mereu frumoasă, elegantă şi feminină!

  2. Gabriela Ionescu

    Interesant subiectul! Cand eram tanara preferam Nina Ricci si Lancôme. Acum am o sticla aspectuoasa de J.P.Gautier (are forma corpului unei femei) . Din cand in cand mai cumpar de la Avon, care parca toate miros la fel. Culmea este ca pastrez in sifonier sticlute cu resturi de parfum : Opium, Gucci, Poison, care dau un miros placut lucrurilor din preajma.

    • Asa e, pastrez si eu sticlutele inca neterminate dar intr-un dulapior.
      Poison, asta am avut acum ceva vreme de la cineva care nu’j de unde le aducea si le vindea. Ca despre cat parfum am primit toata viata….sunt si acum sticlutele acolo, daca nu s-o fi evaporat licoarea parfumata 🙂 Dar inainte era parfum-parfum, esenta, nu apa de colonie sau apa de parfum cum scrie acum pe sticlute.
      Mi-am mai amintit ca inainte de J. Lo am folosit Chanson d’Air si apoi Chanson d’Eau care mi-au placut intr-un fel asa de toata ziua.
      Multam’pentru vizita 🙂

      • Există şi acum parfum-parfum, la mărcile selective dar niciodată nu vor fi îmbuteliate la mai mult de 20 ml. Sunt foarte preţioase.
        Apropo de Guerlain, eu sunt îndrăgostită de mai toată gama lor de parfumuri şi de istoria lor. Şi une mai pui că sunt 80% din ingrediente naturale. Ceea ce este foarte rar în industria parfumurilor.
        Te pup, ţi-am spus că devin plictisitoare 😛
        Noapte bună Elise
        PS. Nu trebuie să îmi trimiţi poze să văd cum arăţi, pentru mine eşti Elisa, o prietenă frumoasă, înţeleaptă şi harnică care adună mereu, în jurul ei, mulţi discipoli entuziaşti.

        • Do, te rog sa-mi lasi un link cu parfum-parfum de care zici tu, bine? Si eu am tot la flacoane de 30 ml, nu mai mult si au costat destul de mult. Cel putin J.Lo , luat din Australia, cred ca-i original, nu-mi amintesc exact, dar cred ca vreo 30-40 de dolari a fost.
          Pai, ti-am trimis o poza pe yahoo, nu ai vazut-o?
          Stiu ca noi ne imaginam in chip persoana pe care o cunoastem virtual si cand vezi poza esti nitel dezamagit. Sper sa n u fie asa la tine. Eu te-am vazut doar muncind pe proprietatea mare a ta si mi-am dat seama ca esti tanara. Eu eram, in poza, dupa petrecere, dar cum nu am baut licori bahice decat la modul decent, veselia era din buna dispozitie de facto.
          Pa, pa!

          • Uite, mi-a venit în minte deocamdată, parfumul J’Adore de la casa Christian Dior…. iarăşi un parfum pe care te rog din suflet să îl testezi, dacă ai ocazia să intri într-o parfumerie selectivă. Acesta e în trei variante: apă de toaletă, apă de parfum şi parfum-parfum (cum îi spui tu). E un parfum floral-elegant pentru doamne, aşa îmi place mie să spun. http://www.fragrantica.com/perfume/Dior/J-Adore-Extrait-de-Parfum-11398.html

            Mai există şi parfum sub formă de săpun solid, Thierry Mugler avea aşa ceva parcă.

            Diferenţa între apa şi elixiruri constă în concentraţia de ulei de parfum, conţinută:
            Parfumul – 15-30%
            Apa de parfum – 8-15%
            Apa de toaletă – 4-8%
            Apa de colonie – 3-5%
            Acum, în funcţie de momentul zilei, de activitatea noastră, dacă suntem dependente de un anumit miros, putem folosi una din variante. Nu putem să ne dăm, de exemplu, cu parfum concentrat dacă facem sport 🙂
            Parfumul personal trebuie să fie ca o a doua piele, să se simtă uşor, ca o adiere, ca făcând parte din noi. Să fie observată mai întâi persoana şi apoi parfumul, nu invers 🙂

            În ceea ce priveşte făcăturile acelea la 99 ron, cred că sunt exact ca parfumurile vândute vrac, în magazinele acelea de cartier unde, pe rafturi, tronează butelcuţe din sticlă pline cu „parfumuri” ale multor case celebre.
            Niciodată nu am înţeles ce e cu ele dar am testat şi eu câteva mai demult, când locuiam în Galaţi, şi da, seamănă, numai că, cu siguranţă, notele olfactive sunt diferite….

      • Mulţumesc pentru fotografie. Eşti exact cum mi-am închipuit. O Doamnă rafinată şi mereu cu zâmbetul pe buze !

    • Sunt fakes, clar. Parfumurile aceste nu au cum să coste doar 99 ron la 100 ml, chiar dacă sunt ape de toaletă! (cum am observat la Clasique, de JP Gaultier, de exemplu). Ori sunt false, ori sunt testerele (în cel mai bun caz).
      Sunt imitaţii, clar! Sunt suspect de ieftine.

      • Asa m-am gandit si eu, Dorina. Ceva asemanator am vazut la Guta manelistul care expunea la televizor ce-o cumparat el, lengerii de pat Gucci, tacamuri Gautier hahahaha…si alte articole toate cu marci de desingneri renumiti. Ca si cand acestia fac tot felul de articole. Si moderatoarea nici macar nu facea haz de chestiile pe care le prezenta, de parca nici ea nu stia de prostia asta 🙁

  3. Draga Elisa, iti multumesc ca ai scris asa frumos despre mine, dar amandoua trebuie sa-i multumim Mirelei Pete care de aproape trei ani(daca nu ma insel), ne-a invitat sa scriem povesti parfumate in Clubul condeielor parfumate.Asa am auzit si eu povestile parfumurilor, asa am inteles ca parfumul e arta si ca pentru fiecare exista parfumul potrivit.Nici eu nu merg la coafor, cosmetica, croitor etc., nu prea mergeam nici in tinerete decat cu diferite ocazii, insa imi place si mie parfumul si din cand in cand primesc o sticluta cadou.Lay Speed Stick gel il folosesc zilnic, imi place mult.
    Am vorbit cam mult, acum plec la mine! 🙂
    Noapte buna!

    • Gabi, eu nu ma pot incadra in nicio limitare, nu pot sa scriu la cerere, nu-mi plac nici, alea, cum se cheama, cand dai mai departe sa scrie si altii despre acel subiect. De aia m-am bucurat cand, citind la tine (si am vazut ce zici tu, stiu de la cine a pornit acest subiect, dar poate si altcineva sa-l abordeze, nu-i asa, fara sa dea socoteala, hahahaha!) despre parfum, pur si simplu mi-am amintit si am vrut sa scriu. Si iti multumesc pentru asta, fiindca eu m ultumesc oricui imi reaminteste ceva frumos din viata mea.
      Te pup.
      A, mi-am amintit, leapsa se numeste 😀

  4. In partea de jos a paginii cu parfumuri scrie ca sunt „subtiate”, dar au folosit esenta de la parfumul respective,au mai diluat putin. Au aprobare sa vanda asa.
    Cred ca majoritatea fac acelasi lucru, dar nu recunosc.

    • Sa ma uit mai atent.
      Poate ca asa este fiindca stiu ca parfumul- parfum, esenta adica, nu se sprayeaza, se atinge gura flaconului cu degetul si este destul pentru o singura parfumare si este si persistent mirosul. De cand cu sprayurile, nu mai stii daca este apa de colonie sau parfum. Adica, eu cred ca-i dilutie de parfum, chiar daca e foarte scump.

  5. Iubesc parfumurile florale, discrete, adiind poezie.
    Înainte de 89 , foloseam deodorante.
    Puțin după, am descoperit într-un magazin micuț ceva, care cred că se numea ”pisica neagră”. Regret și acum că nu-l mai găsesc….
    În urmă cu niște ani, fiul cel mic mi-a adus de ziua mea”Flowerbykenzo„.
    Este parfumul pe care îl port cu mine!
    Cred că mă identific cu el!

    Ești o tipă tare, Elise!

    • Sa retinem „Flowerbykenzo” 🙂 O sa caut cu siguranta.
      Da, sunt tare, Gina, tare sufletista, tare emotiva, tare ingrijorata si asa mai departe :)))))))))
      Tare bine ca ai revenit 🙂

  6. A tunat si ne-a adunat! Nici eu nu ma duc la coafor, ci ma tund si pe mine si pe toata familia, pe vremea cand aveam unghii lungi mi le faceam singura, iar de epilat o fac numai eu cu ustensilele mele, niciodata cu ceara care a mai fost si pe alte trupuri decat al meu. Bijuterii: numai verigheta de aur galben de la cununia din 1988 si cea de aur alb de la nunta de argint de anul trecut. Dar la parfum nu pot renunta. Am mai multe cu care ma dau peste zi, pentru ca mai primesc de la elevii mei (inevitabil), dar cel de suflet este Allure de la Chanel. Cel clasic, nu variatiunile. Exista insa un parfum pe care il consider cel mai frumos din lume, dar care nu se mai fabrica: Casaque de la casa Jean d’Albert. Mi-a mai ramas un pic pe un fund de sticla de la mama si mi se mai intampla sa-mi bag nasul prin sticla ca sa-mi mai aduc aminte de copilarie si de mama tanara si ferice… Dumnezeu s-o odihneasca…

    • Iulia, pai cum altfel?! 😀
      Mai, daca-ti spun ceva n-o sa ma crezi: de obicei ceeace razi creste mai des (nu de aia se tund zero copiii cand sunt mici sa li se indese parul capului? ), dar la mine este invers (de fapt, chiar acum mi-a zis sotul meu ca ” tu esti altfel, tu nu intri in standarde” hahaha! ), eu ma radeam cand eram tanara cand venea primavara si lasam ciorapii si mergeam la plaja. Am mai facut asta si mai tarziu pana la un moment dat cand am observat ca nu mai am ce rade (poate pe sub nas, dar acolo nu, niciodata ).
      Zici de Jean d’Albert ? Sa retinem, dara… De Chanel ce sa mai zic, numarul 5. Dar asa cum am vorbit cu fetele mai sus, cum, in afara de pret, distingi falsul de original? Caci ambalajul este identic, iar daca il iei de pe net nici mirosul nu te mai ajuta.
      Imi pare rau pentru mama ta, S-o odihneasca D-zeu!
      Iti multumesc pentru vizita, draga mea. Eu intru la tine de multe ori pe zi, cred ca vezi asta; ma uit pe blogroll la tine ca se vede cine-o mai postat 🙂

  7. Despre parfururi n-am nimic de spus.Ar fi prea trist…

  8. Nu cunosc cele doua parfumuri mentionate in text. Mie, marturisesc, mi s-a parut interesanta si discutia pe marginea textului.
    Cu parfumurile fake…e din ce in ce mai greu. Se vand peste tot, online-ul este pur si simplu invadat de parfumuri, (asa-zise), foarte accesibile ca pret. Desigur ca nu-s ce-ar trebui sa fie… Poate ar trebui introdus si in cazul parfumurilor termenul „surogat”. 😉

    • elly weiss, un text fara pretentii, niste nume asisderea, parfumuri modeste care pot sa placa atunci cand nu esti genul „monden” de femeie, de tipa.
      Multumesc pentru vizita. Iti doresc viata frumoasa si lunga alaturi de barbatul cu care conversai in textul pe care l-am citit. Ori, era imaginar?
      Niciodata n-o sa scrie surogat, plagiat, copiat, fals etc, cel care produce asa ceva. Parerea mea 😀

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.