Monthly Archives: februarie 2016

Cum va fi vremea in lunile de primăvară, 2016

Prognoza meteo pe trei luni: cum va fi VREMEA în martie, aprilie şi mai

Vremea se va încălzi treptat în următoarele trei luni, în martie valoriile medii ajungând până la 7 grade Celsius. Potrivit prognozei meteo pentru intervalul martie – mai 2016, publicate, joi, de ANM, în aprilie temperatura medie lunară va atinge 12 grade, iar în mai – 18 grade. Precipitaţiile în cele trei luni de primăvară vor fi excedentare în majoritatea regiunilor.

În prima lună- martie 2016 –  de primăvară, valorile termice medii lunare ale aerului vor fi peste normalul perioadei (stabilit la 3,5 grade Celsius) în sudul şi sud-estul ţării, iar în celelalte regiuni se vor situa, în general, în limitele mediilor climatologice. În ceea ce priveşte valorile termice medii, specialiştii ANM estimează, în martie, pentru zona Moldovei temperaturi medii între—1 grad şi 5 grade Celsius, în Transilvania între zero şi 5 grade, în Crişana şi Dobrogea între 4 şi 6 grade, iar Oltenia până la 7 grade Celsius.

Pe de altă parte, precipitaţiile totale lunare se vor situa peste normalul climatologic în cea mai mare parte a ţării. Media multianuală lunară a precipitaţiilor este de 38,3 l/mp, luându-se în considerare intervalul de referinţă 1981-2010. Cele mai mari cantităţi de precipitaţii sunt estimate în Maramureş (până la 60 l/mp), Oltenia (până la 59 l/mp), Transilvania (54 l/mp) şi Banat (53 l/mp).

În aprilie 2016, temperatura medie lunară a aerului va avea valori apropiate de mediile climatologice în majoritatea regiunilor. Cele mai scăzute temperaturi medii se vor înregistra în zona Moldovei (între 5 şi 11 grade) şi Transilvaniei (între 6 şi 11 grade Celsius). În acelaşi timp, cele mai ridicate valori termice medii vor fi consemnate în Banat, Oltenia şi Muntenia, de până la 12 grade Celsius.

În privinţa precipitaţiilor, prognoza ANM relevă că, în aprilie, cantităţile totale vor fi apropiate de mediile multianuale în sud şi local în est. În restul ţării, acestea vor avea o tendinţă spre excedent, faţă de media multianuală, de 51,3 l/mp. Cele mai mari cantităţi de precipitaţii se vor consemna în Banat (până la 78 l/mp), Oltenia (75 l/mp), Transilvania (70 l/mp) şi Crişana (până la 69 l/mp), iar cele mai scăzute în Dobrogea (până la 40 l/mp).

Potrivit ANM, în mai 2016, temperatura medie lunară a aerului se va situa, în general, în limitele mediilor climatologice, iar în nordul şi centrul ţării va putea avea valori sub normalul perioadei. Media lunii mai se situează la 14,9 grade Celsius. Temperaturile medii vor fi cuprinse între 10 şi 17 grade Celsius în Moldova, între 12 şi 16 grade Celsius în Transilvania, respectiv între 13 şi 18 grade Celsius în Oltenia şi Muntenia.

Tot la nivelul lunii mai, cantităţile de precipitaţii vor fi apropiate de mediile multianuale în cea mai mare parte a ţării şi doar în nord şi centru pot avea o tendinţă spre excedent, faţă de media multianuală de 66,5 l/mp. Zonele Banatului, Crişana, Maramureş, Oltenia şi Muntenia vor prezenta cantităţi de precipitaţii ce pot ajunge până la 89 l/mp.

Așa ceva nu va mai exista…Lobelia curgătoare albastră

…de aceea v-o mai arat o data. Era in 2009… 20 mai.

S6300155 LOBELIA MARE

S6300157 LOBELIA MARE

S6300156 LOBELIA MARE

 

Gaura neagră – Black hole

Ieri  a fost anuntata aceasta descoperire  https://twitter.com/hashtag/LIGO?src=hash&ref_src=twsrc^tfw. . Adica descoperirea undelor gravitationale presupuse de Albert Einstein ca forma de transmitere a interactiunilor gravitationale , in teoria relativitatii generalizata. El a spus – in 1916 – ca trebuie sa fie o unicitate a campurilor fizice si aceasta ar fi demontrata daca s-ar descoperi unde gravitationale.

Descoperirea undelor gravitationale este  legata de interactiunea a doua Gauri Negre. Peste tot se spune in texte despre gauri negre, dar cata lume stie ce sunt acestea si unde se gasesc. Mai demult, in nu stiu ce context, am facut un material explicativ pe acest subiect si ma gandesc ca este binevenit taman acum. Este vorba de stele si evolutia unei stele. Nu o iau chiar de la inceput ci de la supernove  spre stele neutronice si in final gauri negre.

Stelele neutronice reprezinta un soi de configuratii supradense a caror soarta finala pot fi gaurile negre.

La formarea unei stele neutronice, in urma exploziei unei supernove,temperatura centrala a stelei neutronice este de apoximativ 10 la puterea 11 K(Kelvin). Racirea initiala se datoreaza cu precadere emisiei de neutrini care raceste steaua timp de 10 la puterea 6 ani dupa care racirea se datoreaza emisiei de fotoni.Scaderea temperaturii este insotita de scaderea luminozitatii adica steaua se stinge treptat.In ultimul stadiu al evolutiei lor, stelele sfarsesc prin a deveni niste configuratii supradense, invizibile si reci care se manifesta numai prin prezenta campului gravitational mare in stricta lor vecinatate. Exista posibilitatea ca in urma evolutiei unei stele foarte masive, nucleul supradens ramas in urma fenomenului de supranova sa aiba o masa care depaseste masa maxima de stabilitate a stelei neutronice.

Pentru prima data in 1939 Oppenheimer si Snyder au aratat ca pentru configuratii supradense masive constractia gravitationala nu mai poate fi impiedicata. Astfel, intr-un timp ( e o formula aici asa ca scriu cu aproximatie)  t=10 la puterea (-10) s, steaua se va contracta pana cand potentialul gravitational la suprafata ei va fi de ordinul lui c patrat. Acceleratia gravitationala la suprafata stelei devine foarte mare ca urmare a micsorarii razei acesteia si steaua intra in regim de colaps. Cand raza stelei devine R=2GM/cpatrat lumina nu mai poate parasi steaua motiv pentru care a capatat denumirea de „gaura neagra”. Densitatea materiei intr-o astfel de configuratie depaseste densitatea nucleara.

Materialul meu de atunci, din sursele de atunci, continua dar cred ca asta intentionam, sa arat ce este o gaura neagra si cum apare si din ce apare ea in univers.

Stirea de ieri spune ca doua gauri negre s-au ciocnit si au produs unde gravitationale