Îngrăşământ pentru roşii

Reteta cu drojdie de bere nu am stiut-o, asa ca am reluat si celelalte metode de tratament/ingrasamant pentru legume/rosii. Reteta cu drojdie se face cu o saptamana inainte de udar, iar udarea cu acest ingrasamant, eu cred ca o sa o fac dupa plantare cam la trei saptamani.

cat priveste celelalte retete, precizez ca am folosit asa:
*coji de banane

*cenusa

*foi de ceapa

*urzica

*coji de oua

*gunoi de grajd(inainte, gainat)

toate astea puse in cuib pe langa radacinile plantei in momentul plantarii, iar maceratul de urzica il foloseam toata vara la udat, cat aveam, o serie, doua serii sau trei serii de udari cu el. de stropit cu zer/lapte pe frunze nu am incercat niciodata.

Precizez ca am luat cu copy-paste de pe Agrointeligenta ceea ce urmeaza.

„Rețeta cu care îți sporești producția de roșii este una simplă. Într-un borcan de 3 litri se toarnă 2,5-2,7 litri de apă fără clor și se adaugă 100 g drojdie diluată cu apă caldă și o jumătate de linguriță de zahăr. Borcanul se acoperă cu tifon și se lasă într-un loc cald câteva zile. Atât. Soluția este gata!

Într-un vas de 10 litri se adaugă 1 pahar cu soluția obținută. Fiecare tufă de roșii se udă strict cu 1 litru de amestec.

Soluția, prezentată pe un site de sfaturi practice, nu doar că promite plante mai viguroase, care pot ține piept arșiței din vară, dar producția – semnificativ mai mare, este prelungită până târziu în toamnă.

Retete de ingrasamant

Reţeta 1

Apa de cenuşăI – 500 gr de cenuşă opărim cu 5 litri apă fiartă sau fierbem 15 minute; lăsăm să se limpezească (decanteze), scurgem apa limpezită şi adăugăm încă 5 litri de apă apă de ploaie sau dacă nu avem, lăsăm apa în soare până se încălzeşte.

Apa de cenuşăII – luăm o găleată de 10 litri, punem cenuşă cam pe sfert şi adăugăm apoi, peste ea, apă, aproape de plin. Lăsăm acoperit, afară, cam 1 săptămână – 10 zile. Scurgem apa limpede, adăugăm apă până la 10 litri şi folosim. Peste cenuşa rămasă mai putem pune apă şi folosi încă de vreo două ori, numai că, în felul acestea, fireşte, concentraţia va fi mai slabă.

Reţeta 2

Urzicile – în stare proaspătă punem o mână bună de urzici tocate în lăcaşul în care este plantată roşia. În rest, se folosește purinul, adică maceratul de urzici.

Se umple pe jumătate o găleată de 10 litri cu urzici crude, fără flori şi fără rădăcini, se acoperă cu apă călduţă și se lasă cam o săptămână – 10 zile la „dospit” în soare. Se strecoară și se folosește 1 litru de purin la 10 de apă. În plus, opțional, se poate adăuga și un pahar de cenușă.

Reţeta 3

Soluţie de acid boric – 10 gr la 10 litri de apă călduţă. Stropim plantele pe frunze şi mai ales pe flori, începând cu faza de îmbobocire. Se întăreşte sistemul imunitar, astfel se împiedică „avortarea” lor, căderea mugurilor florali, a rodului. Stropim 1-2 ori pe săptămână. Este şi un aport considerabil de bor pentru plantă.

 Reţeta 4

Drojdia de bere – un excelent stimulator de creştere. Într-un borcan de 3 l dizolvăm ½ pahar de zahăr sau dulceaţă/gem mai vechi, adăugăm 100 gr drojdie de bere, acoperim şi lăsăm la „dospit” 1 săptămână. În acest răstimp mixtura  se va transforma într-un excelent ferment: 1 pahar de „bragă” la 10 l de apă „stată”.

„Braga” va fi pe placul nu numai a tomatelor, dar şi pe placul vinetelor, cartofilor, ardeilor. Le vom oferi cate ½ l fiecărei plante, fie direct la rădăcină, fie pe frunze!

Reţeta 5

Foi de ceapă și/sau usturoi – Într-o găleată punem doua mâini bune (cam 200 gr) de foi de ceapă (şi /sau de usturoi). Opărim cu apă clocotită, acoperim. După ce s-a răcit – strecurăm. Turnăm în recipiente separate şi păstrăm la loc întunecat şi răcoros. Folosim 2l de soluţie la 10l apă „stată”.

 Reţeta 6

Zerul, laptele degresat sau laptele bătut, kefirul pot fi folosite în calitate de îngrăşământ şi de remediu anti-boli micotice: 1 litru de lichid, oricare dintre cele enumerate, la 9 litri de apă, la care mai adăugăm câte 2-3 picături de tinctură de iod la fiecare litru de lichid (cam 25 – 35 picături la găleata de 10 litri). Se stropeşte planta în întregime. Din cap până-n picioare cam o dată la 7-10 zile

 Reţeta 7

– Soluţia de bicarbonat de sodiu, 1- 2 linguriţe la litrul de apă călduţă (cam 10 grame). Plantele se stropesc pe frunze, după care se vor pudra cu cenuşă.

Reţeta 8

Cojile de banană, bogate în potasiu şi magneziu, se mărunţesc bine şi se încorporează la rădăcină. O dată la plantare, apoi la fiecare muşuroire

 Reţeta 9

– Această rețetă poate fi folostă cu ușurință ca și îngrăşământ „universal”. Într-o găleată de 10 litri punem 2 kg de cenuşă, adăugăm apă fiartă, amestecăm, lăsăm la limpezit; strecurăm după răcire, adăugăm până la 10 litri de apă + 40 picături tinctură de iod + 10 gr acid boric. Apoi, luăm 1 litru de soluţie şi o diluăm în 10 litri apă „stată”; apoi udăm la rădăcină cam 1 litru pentru fiecare plantă.

Prima hrănire la plantarea la locul definitiv, a doua – în perioada de copilire, a treia – în timpul înmuguririi (când se formează florile). Plantele cresc călite şi înfruntă cu vitejie chiar şi temuta mană.

Reţeta 10

Propriile resturi de tomate. Se pare că roşiilor le place să crească pe propriile resturi. Aşa că, după recoltare, alegem cele mai sănătoase şi curate plante, le uscăm, le mărunţim şi le încorporăm pe locul ales pentru plantarea din anul viitor.

 Reţeta 11

– O hrană excelentă şi, deopotrivă, stavilă în faţa bolilor este şi acest amestec de ierburi. Urzici (pentru azot) + tătăneasă (pentru potasiu) + ventricea sau tanacetum (antimicotic) + pelin + coada calului(pentru siliciu) + verdeaţa de la morcovi (pentru seleniu) se pun într-o găleată cam pe ½ , adăugăm apă, acoperim şi lăsăm preţ de 6-10 zile la „fezandat”, la căldură. Apoi strecurăm, diluăm cam 1:5 şi folosim 1 litru/ plantă.

 Reţeta 12

– Adunăm resturile de la ceaiurile băute peste toamnă-iarnă (frunzele opărite de la ceaiul negru, verde sau alb) şi le utilizăm în calitate de îngrăşământ azotos, încorporat – 500 gr la fiecare metru pătrat.

 Atenție, ca regulă generală! Când preparăm amestecuri de ierburi, folosim doar buruienele, plantele (fie ele medicinale sau condimentar-aromatice), care cresc pe tarlaua noastră sau în imediata ei vecinătate, pentru că ele sunt burduşite cu elementele hrănitoare din acea zonă.

Când hrănim și de ce trebuie să fugim de îngrășământul chimic

Dacă este prea cald, şi la îndemână avem doar îngrăşământ chimic riscăm ca hrana să devină otravă, pentru că reacţia elementelor chimice la căldură mare este una toxică. Așadar, ideal este să evităm cât se poate acest tip de îngrășământ.

Iată graficul de hrănire: 

Prima hrănire – se face la 20 de zile (3 săptămâni) după plantarea răsadului la locul definitiv. Se administrează 1 litru de soluţie hrănitoare pentru fiecare plantă.

A doua hrănire – se face la o distanță 8 -10 zile de la prima, sau după ce s-a format cel de-al doilea ciorchinaş floral. Se folosește 1 litru de soluţie hrănitoare pentru fiecare plantă.

A treia hrănire – se face la o distanță de 10 zile de la a doua sau când s-a format cel de-al treilea ciorchinaş floral. De astă dată 5 litri soluţie hrănitoare pentr fiecare metru pătrat cultivat cu roșii.

A patra hrănire – se face la o distanță de 12 – 14 zile de la a treia folosind câte 10 litri (o găleată) de soluţie hrănitoare la fiecare metru pătrat de cultură de roșii.

Atenție! Nu hrănim imediat după ce am: copilit, cârnit, rupt frunze, cu alte cuvinte, după ce am stresat planta de tomate.”

Sursă selectivă: Hobbygradina.ro

12 Responses to Îngrăşământ pentru roşii

  1. Deci dai startul la pus seminte pentru rasaduri sau numai la informari ?
    Apropo de urzica, eu am pastrat uscate de anul trecut, or fi bune ?

    • Normal ca-s bune uscate pentru macerate.
      Eu inca nu am semanat nimic, nici macar ardeii iuti, ca de altii cumpar rasad, daca am noroc ca anul trecut, o fi bine.
      O sa aduc jardinierele la caldura si ma gandesc sa ud pamantul cu apa clocotita, adica fierb niste foi de ceapa si cu apa aia oparesc pamantul ca sa evit micozele. Cred ca saptamana viitoare voi incepe semanatul.
      Tu ce mai faci, Dana Is? La voi chiar e ger acum, ca la noi nu.
      Duminica placuta, draga mea!

      • E un ger de crapa pietrele, noaptea au fost -20 zilele trecute, -16 , -14 in continuare. Si zapada cu carul, am facut febra musculara de la lopata de zapada. Cica de marti incolo se mai incalzeste, adica vor fi ziua -4, paradis nu alta !
        Si cu tot frigul domnul motan tanar bantuie pe-afara toata noaptea, de, sunt dudui prin apropiere si concurenta e mare… E o mieuneala la mine prin nameti, ceva de vis ! Sa vezi ce sosele si-au facut prin zapada pana la garduri, mori de ras.
        Eu mai astept o saptamana-doua cu semintele, ma tem de frig. Deocamdata mai caut seminte, poate mai gasesc ceva interesant (la tomate). Ardei iuti am cumparat asta toamna de la piata, foarte interesanti, in buchet pe varful unei ramuri, o sa pun cateva seminte la incoltit; de la piata rasad nu mai cumpar , am patit-o si anul trecut, nu mi-au placut deloc.
        O duminica placuta si tie.

        • Deci la voi, acolo e, ca ne zicea si noua si la noi este, inca, bine:nici cald, nici prea frig.
          Iti zic ceva, nu am luat rasad de ardei asa pur si simplu, dupa cum credeam eu ci am aplicat o tactica ce s-a dovedit a fi buna.
          Acum stiu, cunosc femeile de la care am luat si sper sa le regasesc si la primavara in piata.
          In ultima perioada, semintele de ardei gras de la mine sau cumparate la plic, nu au dat roade calumea, asa ca d’aia.

  2. Buna ziua, eu am folosit tot sezonul 2016 impotriva manei numai laptele si am avut rezultate mult mai buna la rosii decat vecinul care le-a stropit cu zeama bordeleza( ce-i drept, mai rar). Dupa fiecare firicel de ploaie le-am dat cate un litru din ce-a fost lapte de capra, de vaca, zer, chefir 25 de picaturi de tinctura de iod si 9 litrii de apa de ploaie. Le-a mers foarte bine si nu prea am avut treaba cu mana. La ingrasaminte am mai folosit apa de gainat( las la mascerat cam 7-8 kg gainat de pasare in 15-20 l apa de ploaie. Dupa 10 zile iau doi litrii si-i pun in stropitoare cu 8l de apa de ploaie; e un ingrasamant perfect mai ales in faza de dezvoltare. Mai folosesc ceaiul de compost si copostul ca mulci.Multumesc pentru informatii si va doresc o dupa-amiaza placuta.

    • Cand tineam gaini tot asa le hraneam si noi.
      Noi am avut la cateva fire de cherry mana pe tulpina, dar nu m-am sinchisit, erau atat de multe si, culmea, nu s-au molipsit” 🙂 dar patlagelele au fost sanatoase, asa ca, ce sa zic, mai dau lapte si la rosii (dam la caini, la pisici si noi doar in mancare folosim).
      Nu stiu ce sa zic, cu piatra vanata nu ai stropit deloc?

  3. Tot cu lapte le stropesc si eu de 4 ani, ñu am folosit altceva pentru mana si functioneaza, le stropesc inca din stadiu de rasad. Ca ingrasamant, gunoi de pasari ,porumbei si macerate de plante.

    • Ioana, poti sa faci un film cu tot procesul, ca mie chiar mi-e teama sa pun lapte pe frunze, nu’j de ce 🙁 Fa tu un film cand sotul tau stropeste si pune-l pe fb; multa lume ar fi interesata, cred.
      Ma refer ca nu stiu cat sa insist, sa le spal in lapte, sa stropesc putin de tot sau intre ele? De aia te rog, daca poti filma, ar fi excelent 🙂
      Dupa ploaie, pamantul de sub rosii e ud si s-ar putea sa apara mucegai pe pamant, deci am tot felul de temeri…

  4. Buna Elisa.
    Tot citind despre rosii, mi-am amintit de doamna Mirela Mincu, de la care am cumparat seminte acum cativa ani; e o persoana deosebita si daca stii tu ori un cititor de-al tau ce mai face Mirela, daca e bine, sanatoasa, m-as bucura sa aflu asta.Avea probleme de sanatate al caror nume nu vreau sa-l pronunt, sper sa le fi depasit.
    Ingrijorarea mea a aparut pentru ca nu i-am mai gasit adresa de pe sunphoto.
    Te pup, Dana.

    • Dana Is, nu-mi amintesc, imi pare rau si sper sa fie bine doamna.
      Deci, intr-o zi, intr-o anumita zi, fiecare vom trece dincolo, dar asta nu cred ca atraje dupa sine stergerea conturilor de pe retele si bloguri. Eu taman de aia scriu pe blog, ca sa ramana. De aia sper ca doamna este bine, poate ca a renuntat la sunphoto. A propos, mi-am facut si eu cont acolo, dar la un moment dat mi-a cerut nu stiu ce si m-am oprit.
      Te imbratisez cu drag.

  5. Elisa,trebuie stropite bine, pe fata pe dos, laptele le si hraneste foliar, eu incp sa le stropesc dupa ce le repic si au 4-5 frunze adevarate.Nu-ti fie teama ñu se intampla nimic dar sa ñu le stropesti pe soare numai dupa masa tarziu.

    • Nu cred ca voi face pana nu vad un film . Apoi, cand este umed pe jos, poate sa apara mucegai.
      Daca pana acum, atatia ani, am reusit sa cultiv rosii fara sa mi le omoare mana, voi continua cum stiu eu.
      Multumesc, Ioana.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.