Si dac-a plouat notez, caci iar este seceta si vreau sa stiu de cate ori ploua pe la noi, vara.
Si dac-a plouat a crescut iarba in gradina si a acoperit pamantul, ceea ce este o fapta buna. Nu credeti ca o s-o atac, nu, ea ramane sa acopere pamantul pana cresc plantele mari si-l vor acoperi ele, asa stiu acum. Ceea ce voi face este sa culeg marar caci este peste tot foarte mult si il congelez. Mai tarziu fie se maneaza, fie infloreste repede si nu mai are multe frunze, deci, acum e timpul sa culeg o parte din marar. Restul, adica randul pe care l-am semanat, il las sa creasca mare. Oricum, pe acolo voi mai planta cate ceva cand se termina spanacul.
Rosiile move sunt la prima inflorescenta . Ele formeaza doua sau trei varfuri asa
ca eu rup unul si las doua (asa cum se vede in poza) , fiindca rosiile astea nu sunt stufoase in frunze si de aia imi permit sa las doua varfuri la fiecare planta, dar trei sunt prea mult. Apoi, la urmatorul nod iar se ramifica in trei. Acolo voi rupe doua si las doar unul, pe cel mai viguros adica pe cel care are inflorescenta formata pe el, nu in varf.
Acolo, in varful aratatorului era un varf (din trei) pe care l-am rupt.
O problema, la rosiile astea move, este ca unele flori se ingalbenesc la cotitura si apoi floarea se desprinde si cade. Nu-i problema, fiindca ele si asa fac rod mult, deci ce se elimina natural e de bine (asa si la cirese, cu cat cad mai multe , ceea ce ramane este mai de calitate ) .
Cu sapa nu mai intru, deocamdata, decat sa afanez usor pe langa randurile de mazare (doar langa rand nu tot spatiul ). Asta inseamna ca am timp pentru altceva si, sincer, anul acesta petrec foarte putin timp in gradina. Va trebui sa plantez ardeii in locul gol care se vede si vinetele albe in locul salatei de toamna. Insa, cu salata de toamna este problema ca se face toata deodata (acum) si nu-i
facem fata, asa ca maine ma duc in vizita.
Ce-mi place permacultura! Si cand ma gandesc cum erau rosiile mele altadata, sapate ( le sapam din doua in doua saptamani ) si fara fir de buruiana! Dar cate stropiri le dadeam ca sa nu se maneze! Hmm….
Vedem ce-o mai fi, insa pana acum e bine. Rau este ca am eu o problema de sanatate, ca sa nu ma pot bucura de libertatea luata din gradina, ca asa se echilibreaza lucrurile.
Ieri stiam ca azi e ziua ta, azi am plecat in gradina si abia acum, seara, mi-am reamintit.
Cu mult drag iti urez sanatate, sanatate, sanatate si tot ce-ti doresti! Te imbratisez.
