Category Archives: Inmultirea plantelor

Este Lună Nouă …

…de azi putem trece la insamantari in spatii deschise.

Eu am semanat acum doua zile in lada din curtea gainilor, aia ce sta pe lemne  ,  la soare , asa:  spanac de doua feluri (care va ramane acolo pana la cules ), ridichi, salata, rucola si rasaduri de brocoli, varza Bxll, castraveti de salata si dovlecel. Astia din urma o sa-i transplantez la locurile lor, dar dupa ce rasar, daca mai anunta bruma sau inghet o sa-i pot proteja.

In gradina am sapat cu harletul o portiune,  pe care voi semana mazare, arpagic,  usturoi, spanac, salata, ridichi.

Se sapa atat de usor,  doar cararea batatorita se sapa mai greu,  in sensul ca raman bulgari, caci de intrat, intra harletul foarte usor, insa in rest, nici nu trebuie sa apas cu piciorul,  harletul intra usor. Cred ca fiindca nu am arat asta toamna, am acoperit cu un strat,  destul de gros,  de gunoi si pamantul este atat de reavan, de negru si de frumos ca-ti vine sa-l pupi.

Mai rau este cu sotul  meu caruia nu-i place  ”pionieratul”, el este un conservator notoriu, sa facem cum am facut de 30 de ani, de ce sa ne schimbam acum modul de lucru, zice el?

Pai,  simplu: eu m-am plictisit sa fac la fel si sa muncesc doar pentru recolta finala, vreau sa-mi placa tot, nu numai culesul. Apoi, daca nu mai stropim cu fungicide si insecticide chimice poate ca o sa se si strice niste recolte dar macar ce ramane va fi de calitate,  adica bio, ha, ha, ha!

Asta cu bio ma face sa rad. Nu-i asa, ar trebui sa treaca zece ani in care sa stea pamantul nelucrat si nestropit ca sa fie apoi recolte bio. Totusi, sa vedem ce se intampla cu pomii, caci nu are timp sa ii stropeasca si eu nu-l presez deloc .

Si sa nu mai zic faptul ca ,  citind despre importanta pietrelor din sol, care pietre echilibreaza mineralele necesare  in sol, ei bine, ieri a fost o intreaga tragedie cand i-am spus sa nu adune pietrele si nici ramele (asa faceam, fiindca aveam gaini,  adunam si ramele  ) . Asa ca azi m-am grabit sa sap eu cat mai mult , fiindca nu cred ca nu aduna pietrele, este prea incapatanat, ca de ce nu facem cum zice el?! E leu, ce sa mai….

Muşcatele din curte

Ma refer la  muscatele pe care  le-am inmultit,  acum cateva ierni, prin butasire. Sunt inflorite, ba chiar au nenumarate flori,  insa cele  albe nu prea imi  plac,  asa ca am lasat sa creasca pe gard, peste ele,   atat zorele cat si scuipatoarea,  care rasar de  la sine. Cele  roz si diferite nuante de rosu am putine dar sunt la vedere si le  ingrijesc cu drag, ba chiar vreau sa le inmultesc.

Imi amintesc ca cineva mi-a spus ca acum ar fi perioada cand se tund muscatele curgatoare si se introduc butasii in jardiniere sau in ghivece unde vor face radacini si se vor intrema pana la vremea introducerii in casa.  Deci,  asta va fi o treaba pe care sa  o  am in vedere.

DSCN4339 Muşcatele din curte 

DSCN4340 Muşcatele din curte 

DSCN4344 Muşcatele din curte 

DSCN4361 Muşcatele din curte 

DSCN42721 Muşcatele din curte DSCN4048 Muşcatele din curte

Cum recoltăm seminţele de la roşii

DSCN4307 300x225 Cum recoltăm seminţele de la roşiiAm inceput sa adun seminte de la cate o rosie lasata “de samanta” . Cu toate ca am cules-o coapta, a mai stat si in camara o saptamana ea arata pe dinauntru foarte frumos, este carnoasa dar si zemoasa, insa zeama nu curge, asa de la sine,  ci este continuta in pulpa care este foarte multa.

Observam ca semintele nu sunt foarte multe la acest soi de rosii “Move” sau ” Inima de bou”, dar suficiente pentru o familie.Nu le-am numarat dar cred ca sunt 70 de seminte.

Am sectionat rosia transversal (e mai usor si nu se pierde pulpa daca facem asa)DSCN4376 300x225 Cum recoltăm seminţele de la roşii  in patru parti si cu lingurita am scobit doar partile unde erau semintele invelite intr-o gelatina protectoare. Ceea ce a ramas se mananca la cina.

Semintele astea sunt intr-o “camasa” de gelatina care trebuie sa dispara inainte de le pune la uscat, asa ca , intai au stat nitel in apa, cateva minute, le-am frecat cu DSCN4378 300x225 Cum recoltăm seminţele de la roşiidegetele acolo in bol si apoi le-am strecurat in sita unde curgea un fir de apa rece si eu cu buricele degetelor le frecam de sita pana a disparut “camasa” semintei.

Mai departe le-am imprastiat pe o hartie absorbanta si le-am asezat pe  dulapul  din bucatarie la uscat.

                                                                                                                       DSCN4391 Cum recoltăm seminţele de la roşii 

DSCN4387 Cum recoltăm seminţele de la roşii Sunt mai mult de 200 de  seminte de la o rosie cam de 500 g 

Curiozitati:

* stiu ca de la ardei se iau semintede de  la baza capsulei,  adica de langa codita, nu si cele din varf, acelea fiind mici si poate nu de aceeasi calitate.

* rosia destinata pentru prelevarea semintelor se alege si dupa aspect si dupa marime dar si din primele rosii care apar pe fir si primele care se coc la o planta fara probleme de sanatate.

* dezinfectia se face inainte de semanat fie se tin semintele in piatra vanata o jumatate de ora fie se tin in apa calda de 45 grade Celsius timp de 10 minute. Apoi se usuca din nou si se seamana.

* pastrarea semintelor peste iarna se face fie in pungi de hartie intr-un spatiu uscat, fie in cutii de  plastic insa atunci sa fim siguri ca sunt complet uscate si nu vor mucezi.Eu le pastrez in  pungi de hartie pe care scriu soiul.

* la uscat semintele raman cam o luna.