Category Archives: Tratamente

Roșiile de anul ăsta

Anul trecut am inceput sa cultivam legume fara sa le mai stropim cu chimicale, dar atunci nu eram acasa si nu pot sa trag nicio concluzie. Asa ca, eu consider, anul acesta este primul an in care vom incerca sa obtinem rosii, ardei si vinete fara sa le stropim cu pesticide. La sfarsitul verii voi putea concluziona daca vom continua asa sau ne reintoarcem la metoda folosita inainte (vezi Calendarul lucrarilor in gradina mea – din 2010, 2011 ).

Rosiile, caci , pentru noi rosiile sunt legumele principale pe care le crestem ca sa ne fie haznă ( aduca multumire), le-am semanat in pamant ingrasat cu gunoi, cu coji de oua, cu coji de banane si cand le-am repicat, le-am repicat in acelasi pamant care inca nu era saracit. Stiu asta fiindca cele repicate in jardinierele in care au crescut erau mari, verzi si mai avansate decat cele repicate in pahare, cate un fir. Asa ca, de aceea le-am plantat in gradina pe cele verzi si viguroase, normal, nu? Voi cum ati fi facut?

In timpul cresterii in casa a rasadului le-am udat cu apa de cenusa (ingrasamant), cu zeama din foi de ceapa (alt ingrasamant) si cu apa de ploaie. Cred ca este foarte important ca rasadurile sa aiba hrana completa si complexa, sa aiba din toate cate le fac rezistente la boli, iar cand le-am plantat in gradina erau atat de lungi (si groase, fireste) incat le-am plantat culcate la vreo 15 cm de la suprafata asa ca sa faca radacini si pe partea din tulpina care este aproape de radacinile proprii. Am mai adaugat, pe langa tulpini, gunoi de grajd, urzici tocate, coji de banane, coiji de oua, cenusa, foi de ceapa uscata si am acoperit totul cu pamant uscat, dupa ce am udat inainte si dupa asezarea celor spuse in gropile de plantare. Precizez ca gropile le-am sapat cu sapa, nu cu harletul ca anii trecuti, deci nu foarte adanci.

Apoi, ca erau destul de lungi, inca, le-am sprijinit de cate un arac mic si le-am legat. Asta provizoriu, caci dupa o vreme lunga de seceta cand le-am udat prin “ulcelele” pe care le-am introdus langa plante (pet cu fundul taiat si introdus cinci cm cu gura in jos, langa plante), a venit si ploaia care si acum se desfasoara in etape si reprize de vijelie. Dupa prima ploaie zdravana am schimbat aracii provizorii cu unii noi, lungi si sanatosi, apoi, dupa ce s-a mai svintat pamantul le-am legat a doua oara si le-am sapat cu coltul sapei, cu grija mare ca sa nu ating tulpinile subterane ale rosiilor, le-am copilit in acelasi timp pe cele care aveau pui, le-am legat pe cele foarte inalte si indoite de vant si sambata am hotarat, adica m-am hotarat sa le mulcesc cu paie. Paiele care au fost intinse asta iarna pe toata gradina, le-a adunat sotul meu in saci, erau gata maruntite (adica mai scurte decat cele din balotii pe care ii mai avem ) si,  foarte usor, le-am asezat in jurul plantelor, nu peste tot. Scopul este multiplu: sa tina umiditatea la cuib, sa nu aiba planta contact direct cu pamantul umed si cald care este propice pentru dezvoltarea ciupercilor care imbolnavesc rosiile, sa nu mai prasesc si sper ca am facut bine.

DSCN9556  Roșiile de anul ăsta Am lasat spatii neacoperite pentru ca , deja, ploua prea mult si sa se poata evapora surplusul de apa din sol, apoi, daca se va anunta si instala iarasi seceta voi acoperi toata suprafata plantata cu rosii.

Mai intentionez sa le hranesc cu macerat de urzici si cu  zeama din foi de ceapa (ca mai am) insa nu acum cat apa e prea multa. Iarasi spun ca plantele care au elementele necesare in sol, pentru a creste sanatoase , vor fi mai greu atinse de daunatori (boli si insecte), deci in ideea asta procedez astfel ca sa nu fie musai sa le stropim . As fi curioasa daca in legumicultura ecologica este acceptata zeama bordeleza, fiindca, dupa atatea ploi , cand se instaleaza iarasi canicula va trebui sa le stropim, preventiv sau nu, cu piatra vanata. Unde mai punem ca am gasit in pivnita si nu mai trebuie sa umblu si sa caut (in primavara nu se gasea nicaieri, pe la noi).

Ce sa spun, acum ploua ca toamna, lung si intarit.

Tot despre roșii și efectele metodelor folosite

Am mai spus ca anul acesta voi scrie, despre gradinarit,  numai ceea ce este nou in actiunile mele pe acest subiect, nu are rost sa ma tot repet din moment ce arhiva sta si ii asteapta pe cei incepatori. Bineinteles ca ma bucur sa ma intrebati, va voi indruma unde gasiti mai repede informatiile cerute, va voi da link-uri din arhiva mea, insa, sincer, ma fascineaza sa fac mereu altfel, sa incerc ceva nou tot timpul, sa scot din activitatea mea balastul si artificialul pe cat posibil si treptat,  asa ca iata, azi observ efectele unor incercari de anul asta.

1. cand am stropit rasadurile abia rasarite le-am stropit cu apa de cenusa. concluzia: le-a facut bine plantelor, nu am avut deloc, dar chiiar deloc ” caderea plantutelor”, nici la busuioc, nici la ardei si nici la petunii si alte flori.

2. cand am repicat rasadurile in compost umed, am facut o groapa cu aratatorul (degetul trebuie sa intre usor,pamantul sa nu fie batatorit ), am turnat apa de cenusa in ea, s-a absorbit, apoi am umplut gropita inca o data, sa- a bsorbit, poate ca din unele pahare a curs in tava de supurt, insa o parte din compost a ramas uscat pe marginilepaharelor. am facut din nou groapa cu aratatorul, daca nu s-a lipit compostul uscat de deget atunci era bine,  introduceam radacina plantei , cat mai adanc si tot cu aratatorul am presat usor planta la radacina ( e drept ca desi am degetele lungi cateodata nu-mi ajungea pana la fundul paharului unde era radacina, totusi s-au prins toate, nu am avut niciun rabat).

3. dupa ( 2-5)  zile de la repicat am luat un creion metalic (vorba vine creion ) si am afanat pamantul batatorit de la etapa repicat prin presare si nu am mai udat cateva zile.

4. cand mi s-a parut mie ca plantele sufera de sete le-am dat, cu stropitoarea, zeama de foi de ceapa, de doua ori la intreval de 4-5 zile. am stropit si pe frunze, pe unde se nimerea,  insa cu apa nu am stropit deloc.

5. rasadurile mele au stat demult in balconul insorit, deci ziua aveau lumina si caldura intre 22 si 26 grade C ( mai mult nu ca deschideam geamul si afara erau 15 sau chiar 10 grade ), iar noaptea aveau 10 grade si uneori si mai putin, ardeii deasemenea si nu au patit nimic.

6. cu un astfel de tratament rasadurile au crescut asa cum niciodata nu au crescut la mine: scunde, groase, cu spatii mici intre noduri (adica nu s-au alungit – se alungesc noaptea cand au apa si caldura ) si iata rezultatul. pana acum pot sa spun ca rasadurile mele sunt ecologice, da?

DSCN6282  Tot despre roșii și efectele metodelor folosite  

DSCN6284  Tot despre roșii și efectele metodelor folosite  DSCN6296  Tot despre roșii și efectele metodelor folosite

Avem, iarăşi, probleme la ardei

Trebuie sa recunosc ca,  ardeii,  noi nu ii prea stropeam,  la fel  ca pe rosii, fiindca,  ziceam,  ca macar ei sa fie eco, ha, ha, ha!

Am căutat,  iarăsi, in cartea pe care o avem despre asa ceva si   pe net despre boli si daunatori la ardei fiindca,  din nou, ca anii trecuti,  ceva le sfereleste fructele  si mai ales  pe   cele iuti,  culmea,  fiindca ardeii iuti se iutesc doar la maturitate si asa ii sfredeleste cand sunt mici si , poate, dulci.

Concluzia: o sa-i stropim si pe  ei,   caci ,  de doi ani incoace nu am haznă  de ardei si de gogosari, ori is sfredeliti,  ori se mucegaiesc cand se inrosesc,  ori fac ogaurita  Avem, iarăşi, probleme la ardei pătare, ori alta,  ma rog, nu-s de treabă  fructele.

O sa trec aici,  sa am aproape,  tratamentele dar si simptomele la anumite boli si la dăunatorul care sfredeleste fructele.

Bolile ardeiului sunt în principal:

• FĂINAREA
Boala apare la culturile de ardei în sere, solarii şi în câmp la culturile irigate pe rigole. Infestarea apare numai pe frunzele de la baza plantelor. Pe partea superioară a frunzelor apar pete de culoare gălbuie imprecis delimitate. Pe partea inferioară a frunzelor apare un puf des alb cenuşiu. Frunzele atacate se răsucesc şi cad.

Tratamente: stropiri foliare la apariţia bolii cu unul dintre produsele: Tilt 0,02%, Topas 0,035%, Shavit 0,05%, Afugan 0,05%, Sulf muiabil 0,4%.
În perioada de vegetaţie stropirile cu fungicide sistemice se repetă la 10-14 zile, iar cu produsele de contact la 6-8 zile.

• PUTREGAIUL CENUŞIU
Atacul se manifestă în sere, solarii, iar în anii cu precipitaţii abundente şi în câmp.
Infestarea apare pe fructe sub formă de pete umede de culoare brună, de forme şi mărimi variabile. În condiţii de umiditate mare apare pe suprafaţa lor un puf cenuşiu.

Asemenea infecţii pot avea loc prin răni la tulpini şi lăstari, iar ramurile se ofilesc.
Tratamente: la apariţia primelor simptome se vor aplica tratamente cu: Rovral 0,1 %, Sumilex 0,1 %, Calidan 0,15%, Folpan 50 0,2 %.

• PUTREZIREA FRUCTELOR ŞI SEMINŢELOR
Atacul se manifestă în solarii şi în câmp. Pe fructe apar pete mici circulare de culoare galbenă-verzuie, umede şi moi.
Tratamente: Rovral 0,1 %, Dithane M-45 0,2%, Vondozeb 0,2%, Sancozeb 0,2%

• PUTREGAIUL RĂDĂCINII, TULPINII ŞI FRUCTELOR (MANA)
Atacul se manifestă în câmp, infecţiile primare pornesc de la rădăcină şi colet şi se manifestă printr-un putregai brun uscat cu aspect de ofilire a plantei.

Pe frunze apar pete tipice de mană de culoare brună cu aspect de opărit. În vegetaţie se fac tratamente cu: Aliette 0,2% sau Previcur 607 SL0,2%, tratamente efectuate la baza plantelor, cu 0,5 l la o plantă.

Pe organele aeriene se vor face stropiri cu: Previcur 607 SL 0,2%, Aliette 0,2%, Ridomil 0,25%, tratamente efectuate la intervale de 8-12 zile.
• OFILIREA SAU FUZARIOZA
Atacul apare mai ales în sere; boala se manifestă în perioada de înflorire-fructificare prin ofilirea rapidă a plantelor.
Tratamente: Topsin M0 05-0,1% cu 0,5 l la o plantă.

Dăunătorii ardeiului

• COROPIŞNIŢA poate fi combătută cu: Sintogril 5G sau Gryllosin 5G 30 kg/ha sau Mesurol 4G 3-6 kg/ha.
• PĂDUCHELE VERDE AL PIERSICULUI – dăunătorul atacă în răsadniţe şi câmp. Combatere: Confidor 20 SM 0,075%, Diazol 60 EC 0,15% sau Sinoratox 35 EC 0,15%.
• MUSCULIŢA ALBĂ – dăunător care atacă în sere, solarii şi câmp. Combatere: Mospilan 20 SM 0,04% sau Applaud 25 W 0,1%.
OMIDA FRUCTELOR – combatere cu: Sinoratox 35 EC 0,15% sau cu Actellic 50 EC 0,15%.

Ing. Elena MIHALCA, CLCA SANTĂU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.14, 16-31 IULIE 2009