Tag Archives: cald

E 4 August si vara in toi

Soare, caldura, lumina, vant usor care adie, e bine.

Toate’s cum le stii de mult, nimic nu e pierdut, doar timpul, timpul este la trecut.

Vara 2020. Suntem intr-un regim de cazarma, conducatorii fac legi restrictive pentru viata, invocand chiar viata, ori moartea. De parca moartea nu ar fi iminenta, de parca moartea s-ar intampla o data la o mie de ani. E trist. E cam ca-n 1984. Romanul. Roamanul care este folosit ca sursa de inspiratie.

Cu legile nu poti stapani un popor. Fiindca ei insisi nu le respecta. Atunci au inventat FRICA. Frica de moarte. De parca pana acum nu ar mai fi murit nimeni niciodata. Au inceput sa spuna la tv si numarul mortilor pe zi.

Lumea, aia slaba de minte, crede ce vede, crede ce aude si ASCULTA.

Se zvoneste ca daca ii sperie atat de tare pe batrani/ pensionari ei nu vor merge la vot, unde stiu ei sigur ca, daca vor vota, vor vota impotriva lor.

Clar ca asa este. Cand sa fi votat impotriva unora daca nu acum? Cand?

Este o vara fierbinte. Imi aintesc de serialul de demult cu acest titlu, Lunga vara fierbinte si de filmul cu Paul Newman cu acelasi titlul…

Si după ger ce vine? ați ghicit: caldură mare…

Ce-as mai putea sa spun pe blog decat despre vreme. Gasiti voi ca altceva este mai interesant, mai fascinant, mai deosebit de mirabulos(??) decat vremea?Neeeh! Vremea in Romania este schimbatoare ca… care era comparatia?Culmea, „schimbatoare ca vremea” asta e sintagma.

E cald. E cald afara si e cald si-n casa. Fac de mancare si transpir. Dau cu asiratorul si transpir(asta nu eu). Stau si transpir. O fi focul prea mare? Dar daca-l dam mai incet si apoi, imediat, vine un val din nord, de la rusi, din stepa, din Doamne iarta-ma si cu curentii astia!? Las’sa fie peretii calzi, sa nu mai tremur mai apoi ca de  miscare, ce sa zic,  nu fac miscare mai deloc.

E cald. Avem temperaturi pozitive si noaptea(cred). Avem si zapada, inca. Si stiri. M-am saturat de stiri, asa ca am aflat, de peste tot, astea:

* Somnul romanesc a fost luat de francezi care au populat un lac artificial cu somn de-al nostru. Dat fiind ca el, somnul, este un tomberon, aduna toate gunoaiele de prin habitatul lui, el creste incontinuu,  nu se opreste la maturitate si ajunge de 150 kg. La ei, la francezi, somnul nostru moare de batranete (fiindca, normal, asimileaza metale grele si toate cele). Ei il vaneaza si-l elibereaza dupa ce-l masoara si cantaresc. La noi nu apuca sa depaseasca 20 kg ca se pescuieste incontinuu si e pe cale de disparitie.

* Un institul de cercetare cerceteaza inlocuirea zaharului din alimente. A inceput cu rosiile, a vazut ca rosiile actuale nu au gust nici miros, nu-s bune, dar ele exista in lume si se vand. Acest institut a contactat bancile de seminte din toata lumea (pe mine nu m-a cautat nimeni  :))))))  ) si au cultivat toate soiurile primite ca fiind soiuri placute de catre oameni. Au constatat ca cele foarte gustoase sunt , ca plante, foarte sensibile si cele care nu-s sensibile, nu-s gustoase. S-au focusat pe cele gustoase, au analizat continutul de zahar din rosie si au constatat ca toate au acelasi continut de zahar. Atunci au luat numai rosiile foarte gustoase si au constatat ca substantele volatile din acestea influenteaza gustul. Adica, ne plac rosiile care au un „parfum” de rosie si acesta, parfumul, face creierul sa creada ca rosia e dulce. Au identificat substantele volatile si le vor sintetiza introducandu-le in loc de zahar in alimente care trebuie sa fie dulci. Chimia de azi.

*Teoria mea cum ca creierul poate controla durerea si deci si insanatosirea, a fost validata. S-a demonstrat ca boala este adusa in trup prin creier si ca sintagma „gandeste pozitiv” nu este de ici de colo, vrei sa te simti bine, spoune-i creierului tau asta in mod repetat, seteaza in creierul tau aceasta dorinta. Si crede. Daca nu crezi, nu se intampla nimic. Deci este , totusi, ceva ce nu poate face orisicine.

*Of, Doamne! Asta m-a suparat. Cica afidele nu au sex, ele se inmultesc prin clonare, un fel de clonare. Cand o afida apare , ea apare din alta afida si nu din ou. Si in ea sunt multe afide tot mai mici, una in alta, asa cum sunt papusile alea rusesti, matriusca. De aia ele, afidele, sunt intotdeauna pe frunze. Apoi, culmea, spre toamna, unele dintre ele isi schimba sexul, devin masculi si fecundeaza altele ca sa depuna oua care oua  vor supravietui iernii. Asa ceva???!

*A aparut teoria ca mancarea facuta la foc mic si timp indelungat contine  nutrientii necesari, spre deosebire de mancarea facuta rapid. Pana acum se stia invers 🙁  Adica, varza murata stiam ca se face la foc incet si timp indelungat cu carnea de porc proaspat taiat. Apoi am aflat ca tot varza murata, cum eu nu facusem niciodata, se poate face rapid, la tigaie si este chiar gustoasa (am facut). Daca tot am o nedumerire, nu mai bine o mancam cruda, adica murata dar netratata termic? Ba, da!

Cocoşul minunat

Iesim la plimbare cu caruciorul pe strazi. Cum inchide mama-sa garajul incepe scandalul. Oaaaa…oaaaa…oaaaa,toata fata este numai o gura rotunda,mare si tipatoare.Cald,  ora intoarcerii lumii de la job,  pe drivway intra tot cate -o masina,  oamenii ies,  aud tipete si inchid mai cu grija usile fara sa le tranteasca.Eu,  disperata ca-i pentru prima oara, de cand ies cu a mica la plimbare , ca face asa gura mare de ma stiu  vecinii, o iau pe repede inainte, pe stanga, pana la iesirea in Wanneroo,  ma intorc,  copilul urla in continuare. Ce sa fac?De ce nu adoarme ca de obicei?Ajung iar prin fata casei, alti vecini ajung acasa insa eu deja imi fac numarul si fata tace.

A fost odata un cocos mare, rosu si dibaci care avea un mos. Mosul avea o baba si baba avea o gaina.

Asta nu-i „Punguta cu doi bani”? gangureste a mica incruntandu-se usor din sprancene.

Ba da,  o stii si tu?Si pe lumea de unde ai venit tu exista povesti?Dar de ce sa-i spunem punguta cu doi bani,  caci punguta nu-i personajul principal.  Punguta este prilejul,  iar cocosul este cauza din care s-a imbogatit mosul.Stii cum este cu relatia dintre cauza ,  efect si prilej?Uite:  cu prilejul caldurii venite din cauza verii ne imbracam subtire si cautam umbra.

Fata -mi trage un zambet in coltul gurii,  spre stanga si tace.  Lumea se uita la mine intrebandu-se cu cine vorbesc (oricum ei nu pricep decat refrenu).

Siiii,  asa cum spuneam,  gaina babei facea zilnic cate-un ou si nu numa’ca facea dar baba se si lauda mosului.Acesta,  mosul, ii ceru babei sa-i dea si lui un ou de pofta.Baba,  rea si a dracu’cum sunt toate babele zise: pai,  bate si tu cocosul sa-ti faca oua,  cum am batut si eu gaina.

Asaaaa? se minuna mosul, deci daca-l bat se oua?Si puse mana pe-un ciomag,  alta pe-o aripa de cocos si dai si dai cocosului care odata scapat din mainile mosului o zbugheste afara din curte.Si alergand el asa pe ulita deodata vede pe marginea drumului o punguta cu doi bani.O ia in cioc si mai zburand,  mai alegand se intoarce la mosu.Insa pe drum se intalneste cu boierul gras cu burta mare intr-o trasura cu doi cai ornati cu ciucuri rosii la ochelari….Cum care ochelari?Ochelari de cal.Si boierul se da jos din trasura,  smulge punguta din ciocul cocosului si o taie mai departe.

Cocosul  se ia dupa trasura si incepe refrenul: cucuriguuuu,  boieri mari,  dati pungutaaaaa cu doi bani.Vazand cocosul ca boierul nu se sinchiseste o ia in sol minor:  cucuriiiiiiguuuu, boieri mari,  dati punguuuuuuttaaaa cu doi bani.  Apoi incepe solfegiu: cu-cu ri-gu-boieri-mari,  dati pun-gu-ta-cu-doi-bani.  Apoi mai baga si-un diez dar boierul isi vede de drum.

Enervat boierul de atatea schimbari de gama ale refrenului il ia pe cocos de-o aripa si-l zvarle in prima fantana iesita in cale. Nah,  sa se ‘nece. Dar  cocosul, dibaci ,  in loc sa se innece bea toata apa din fantana….cum o bea? cu ciocul.  Ai vazut cum beau apa pasarile?Cate-un cioc-cioc-cioc-paaaaaana n-o mai ramanea deloc.  Si iese afara din fantana si tine-te,  neica,  dupa boier cantandu-i refrenul preferat:  cu-cu-rigu-bo-ieri-mari…..

Atunci boierul ajungand acasa il ia pe cocos si-l arunca in cuptorul de paine, pe jaratec,  sa se friga.Dar cocosul dibaci varsa toata apa din burta pe jar si-l stinge, apoi iese afara (nu ma intreba cine a deschis usa la cuptor) cantandu-i boierului refrenul pana l-a zapacit de tot de l-a aruncat in banita cu bani,  cu averea lui in monezi de aur,  zicandu-si ca-i va ramane vreo moneda in gat si scapa de cocosul asta blestemat.

Cu burta plina de aur in monede de cate un dolar, sau nu,  de cate un euro,  sau nu de cate un galben de aur fiecare ,  cocosul minunat se duce la fereastra boierului,  care deja se scarpina pe burta dupa masa copioasa pe care o papase (mancarea,  nah…) si incepe:

Cucuriguuuuuu,  boieri maaaaaaari, daaaaaati pungutaaaaaa cu doi bani si o tine tot asa pana cand boierul il ia si-l arunca in ograda cu vite, oi,  porci,  pasari,  capre si alte dihanii ce-avea boierul prin ograda.Dar,  in loc sa-l calce in picioare vitele pe cocos,  le infuleca el pe toate,  le inghiti asa vii si intregi,  facu o burta mai mare decat a boierului si usurel cum era se infiiinteaza la fereastra boierului cucurizand de zor.  Boierul nu mai putea de somn(dupa asa o masa copioasa,  dormea) si nemaiavand reflexe de hapsan,   cu o lene incomensurabila,  ii arunca punguta cocosului,  acesta o lua in cioc si dus a fost.

Copilul meu asculta in continuare,  au trecut 15 minute,  ochii mari imi spun ca trebuie sa continui.

Mosule,  mosule deschide poarta,  asterne o prelata peste curte ca sa vars ce ti-am adus.

Cand vede baba ce bogat este acum mosul ii cere niscai critari,  niste purcei,  niste vitei si inca o gaina sa-i dea si ei.  Atunci mosul ii spune babei sa-si bata si ea gaina cum si-a batut si el cocosul si are sa-i aduca bogatii.  Baba,  credula si natanga bate gaina care scapata din mainile ei gaseste o margica, o inghite ,  se intoarce pe cuibar si…cot-co-daaaaaaac,  cotcodac se oua o margica.  Asa ca baba a batut-o din nou pana gaina fugise unde a vazut cu ochii si nu s-a mai intors.

Draga lu’bunica…ai adormit? Doamneee ajuta! Dar de ce iti place tie povestea asta, ha?Pentru morala?Mosii sunt buni si babele sunt rele?Fata mosului e buna si fata babei este rea?Lacomia este sora cu pieirea?Cine are un cocos rosu este norocos?Cine are si nu da si altuia va ramane sarac?

Soarele s-a astamparat,  se indreapta spre apus,  racoarea vine deodata,  punem botoseii , mai dam cateva ture pe strazi paralele si ne intoarcem in curte la noi  unde mai doarme inca doua,  trei ore.