Dupa 1990 cand, chipurile, ne-am democratizat si noi, tone, milioane de tone de hartie au fost scrise ca scop in sine. DEsi scopul ar fi fost sau ar fi trebuit sa fie aplicarea celor scrise, totul se oprea la predarea sau citirea sau prezentarea celor scrise, fie ca veneau „de sus” ca sarcini deservici , fie ca erau idei locale. Romanii s-au specializat: toti au devenit mari scriitori de proiecte, de planuri, de idei , de programe si de alte hartoage pentru care erau cotati la salariu de merit sau la, cum ii spune, era tot in invatamant, tot de merit dar nu luau decat unu sau doi angajati, mai ales directori.
Acum, dupa atatia ani, de cand cu fondurile europene, se recunoaste pe televizor ca banii au curs pentru intocmirea proiectelor. Se plateau proiectele, studiile de fezabilitate, se injghebeau proiectele, se prezentau proiectele si apoi se bagau la sertar. Ca literatura subversiva de altadata.
In ce tara, oare, se mai practica asa ceva? Germania este tara pragmatica, cred ca inainte era in mintea cuiva lucrarea intreaga si abia apoi se facea proiectul care se transforma in realitate.
Asta este culmea scolii romanesti: TEORIA sau Teoretizarea. Doamne, dar buni mai suntem la teorie, insa, practica ne omoara!
Sa ne imaginam proiectele autostrazilor din tara si sa ne plimbam imaginar pe ele (sa ne plimbam caci utile nu-s) . Sa ne imaginam caile ferate noi, cu bani europeni si sa zburam imaginar in vagoanele moderne produse la Vagonul Arad. Sa ne imaginam cate sisteme de instalatii urbane ar fi putut sa fie innoite, canalizare, apeducte, retele electrice si cele de infrastructura , sisteme de irigatii si toate care in Vest functioneaza si definesc caliatea si civilizatia.
” Am scris un proiect” zice acum o reclama. Si de ce te-ai oprit la scris? intreb eu. Ar fi trebuit ca banii sa nu se dea decat dupa ce se pune in aplicare proiectul.
Ba mai mult, inainte de a scrie proiectul omul important a fost putin plecat in Vest sa vada cum este acolo, cum se face, deci a mai cheltuit niste bani din fonduri locale, sa se….recicleze.
Vedeti? D’aia n-are ursu’coada 🙁