Tag Archives: rasaduri de legume

Cenușa ca îngrășământ și fungicid

Cenusa din lemne este folosita in tratarea si ingrasarea solului in care cresc legume. Fie se imprastie pe pamantul  proaspat sapat , primavara, fie se adauga la compost cand plantam rasadurile in gradina, fie se prepara lesie, adica apa de cenusa si se uda rasadurile cu aceasta.

Eu am preparat asa:  un volum de cenusa, sa zicem cam un litru si cinci, sase volume de apa. Se amesteca si se lasa trei zile sa se formeze lesia. Se ia apoi cu grija, sa nu se tulbure (fiindca partea solida este sedimentata pe fundul galetii) si se introduce intr-un pet cu dop stropitoare.

Cu aceasta solutie se poate stropi pamantul inainte de a rasari rasadurile si dupa ce rasar. Ea, pe langa ca este ingrasamant si face plantele mai viguroase le fereste de ciuperca phitoftora care determina caderea plantutelor de rasad.

Dupa ce am luat apa de cenusa din galeata,  ramane partea solida peste care adaug iarasi apa (de ploaie, de preferat) si dupa trei zile iarasi am patru litri cu care stropesc rasadurile. Cred ca la a treia procedura pot arunca restul de cenusa langa un pom sau altundeva pentru ca este, inca, ingrasamant.

Stropirea rasadurilor cu o stropitoare este indicata fiindca nu se batatoreste pamantul ca si cand udam cu sticla, in jet.

 Dopurile se gauresc cu un burgiu de dimensiuni f. mici si plasate simetric si concentric. Pana mi-a reusit unul cum vreau eu au trecut cateva zile, fiindca se intampla ca jetul sa fie paralel si el trebuie sa fie conic.

Acasa puteti face gaurile cu un ac incins in flacara, insa sa tineti acul cu un cleste izolator, apoi asezand dopul cu gura in jos si tinandu-l intre degete, se dau gaurile.

Eu am si  2  stropitoare de jucarie dar acelea au gaurile atat de mari ca nu-mi sunt utile.

Astfel, desi sunt dese, rasadurile mele au devenit mai viguroase de cand le stropesc  cu apa de cenusa.

  

 

Însămânțarea pentru răsaduri

Desigur ca-s zeci si sute de metode pentru a obtine rasaduri de legume si flori, insa, eu asa fac:

* am pregatit caserole de plastic,  perforate pe fund pentru drenajul apei, cu pamant din compostul facut de noi anul trecut si azi am udat pamantul tare, tare, am lasat cam o ora sa-si absoarba toata apa din tavitele in care stau caserolele si apoi am trecut la seminte.

* aici,  la seminte, am avut ceva treaba fiindca inainte de a le semana le-am dezinfectat cum m-am priceput eu, fiecare soi tinut 10 minute in apa de 45 grade C . si am avut 21 de soiuri/plicuri cu seminte.

* am strecurat semintele si le-am aruncat in virtutea inertiei  pe suprafata pamantului ud, am luat o mina de pix si le-am imprastiat aproape uniform pe toata suprafata.

 * apoi am presarat 2 pumni de pamant uscat si incalzit la temperatura camerei peste ele, am tasat usor cu dosul degetului aratator si gata caserola. semintele nu trebuie sa ramana descoperite, dar nici prea gros nu trebuie sa fie stratul de deasupra.  el se va umezi, in timp, nu am udat dupa semanat fiindca daca suprafata  este uda, prin evaporarea apei se crapa pamantul, ori eu nu mai ud curand , iar cand ud voi uda in tavite si nu deasupra, pana cand rasar plantutele.

* am muncit ceva la ele, cam 4 ore, apoi, cand a dat Domnul si le-am terminat,  le-am acoperit cu ziare ca sa sepastreze umiditatea, fiind asezate pe calorifer, voi avea grija sa adaug necesarul de apa.

* le-am insemnat cu paiele  nefolosite  scriind pe fiecare pai soiul si asa sper ca nu se vor mai sterge prin udare, cum se intampla cand scriam pe fiecare caserola cu carioca/markerul.

 * acum, Doamne ajuta! mai am soiuri pe care le voi insamanta in seria a doua, gogosar,  kapia si rosii.

* pentru ca sa ud rasadurile, dupa ce rasar, pe deasupra, imi pregatesc apa de cenusa. apa de ploaie am strans intr-un butoi si-n peturi.

Update:   Ardeiul este o planta pretentioasa fata de factorii de vegetatie.

Temperatura minima de germinare a semintelor este de 14 – 15 C, iar cea optima de 25 – 28 C. La temperatura minima, germinarea are loc dupa 18 – 20 zile si chiar mai mult, iar la cea optima in 9 – 11 zile.